Shi Huangdi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Salt la: Navigare, căutare
Shi Huangdi

Qin Shi Huangdi (n. 260 î.Hr. - d. 10 septembrie 210 î.Hr. este primul împărat chinez, întemeietor al dinastiei chineze Qin, care a domnit între anii (221 - 210 î.Hr.).

Cuprins

[modifică] Biografie

[modifică] Unificarea Chinei

Minor fiind, Qin ocupă în anul 246 î.Hr., tronul regatului Qin din N-V Chinei, înfrânge şi anexează începând din 238 î.Hr., succesiv în următoarele două decenii, cele 6 regate care îşi disputau de peste trei veacuri hegemonia în China, încheind în 221 î.Hr. unificarea teritoriului chinez sub o singură autoritate.

[modifică] Domnia

Proclamat împărat, Qin impune cu o necruţătoare fermitate reforme vizând centralizarea statului chinez şi unificarea sistemelor de măsuri şi greutăţi, a monedei, a scrierii, a legislaţiei etc.). Lunga sa domnie aduce mii de victime (muncă forţată, executări in masa, taxe mărite, asuprirea populaţiei, pedepse frecvente, torturi). Ba chiar era sa fie victima la un atentat de asasinare de catre un mesager din regat vecin,pe care l-a si cucerit. Marele zid chinezesc, lung de 4000 kilometri, este realizat acum prin unirea complexelor de apărare de la hotarele nordice, printr-un uriaş efort uman. În 213 î.Hr., sunt arse toate cărţile, pe tot cuprinsul imperiului. Hotarele sunt extinse prin cuceriri în N-E Coreei, N Vietnamului etc.).

[modifică] Moartea

Despotul imparat,desi era puternic in China,neavand nici un rival,avea obsesia nemuririi.Ii era teama de moarte si de aceea a cautat asa -zisul elixir al vietii(mercurul?) pana la moartea sa.Mergea intr-o caleasca de aur,la plimbarile sale zilnice.Ba chiar,intr-o noapte de vara a anului 221 î.Hr.,a murit in ea.Se povesteste in cronica ca sa nu se afle de moartea sa,curtea formata din prim-ministru si enuncul ar fi pus pe langa caleasca sa care intorcea spre palat si o caruta cu peste stricat,ca satenii sa nu-si dea seama ca mirosul greu e chiar al cadavrului imparatului .Este inmormantat cu fast,chiar si femeile care au fost amantele sale sunt ingropate cu el si chiar si muncitorii care au lucrat la mormant.La 4 ani de la moartea subită împăratului Qin, marile răscoale îl înlătură pe fiul şi succesorul lui Qin.

[modifică] Marele zid

Pentru a opri înaintarea nomazilor(barbari)a poruncit să se ridice un zid.10 milioane de muncitori (formaţi din ţărani săraci) au muncit sub dogoarea soarelui,suferind de foame şi oboseală.Dintre ei,au murit un milion datorită bolilor sau oboselii. Lungimea zidului este de 5785 km

Marele zid chinezesc

[modifică] Mormântul

Qin a ordonat construirea mormântului său, în care era păzit de 7.000 soldaţi în mărime naturală, realizaţi din lut ars, devenit teracotă. Soldaţii mormântului său aveau lănci reale, care de luptă, respectiv cai de lut în mărime naturală. Mormântul împăratului se afla într-un palat subteran. Descoperirea ansamblului în 1978 a produs o vie emoţie în lumea arheologiei.

Armata din teracotă,păzind mormântul împărartului

[modifică] Legături externe

Unelte personale
În alte limbi