Roentgeniu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Roentgeniu
DarmstadtiuRoentgeniuCoperniciu
Aur
   
 
111
Rg
 
               
               
                                   
                                   
                                                               
                                                               
Rg
Tabelul completTabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Roentgeniu, Rg, 111
Serie chimică  ?
Grupă, Perioadă, Bloc  ?, ?, ?
Densitate  ? kg/m³
Culoare  ?
Număr CAS
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică u
Rază atomică pm
Rază de covalență pm
Rază van der Waals pm
Configurație electronică
Electroni pe nivelul de energie
Număr de oxidare
Oxid
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinară
Punct de topire  K
Punct de fierbere  K
Energie de fuziune kJ/mol
Energie de evaporare kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)
Căldură specifică J/(kg·K)
Conductivitate electrică S/m
Conductivitate termică W/(m·K)
Primul potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_1}}} kJ/mol
Al 2-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_2}}} kJ/mol
Al 3-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_3}}} kJ/mol
Al 4-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
Al 5-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
Al 6-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
Al 7-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
Al 8-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
Al 9-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
Al 10-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol AN T1/2 MD Ed PD
MeV
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Roentgeniul (Röntgenium) a fost descoperit în 1994 de către Gesellschaft für Schwerionenforschung (GSI) în Darmstadt, Germania, când a bombardat bismut-209 cu nichel-60 si a fost numit dupa savantul care a descoperit radiatia X.

\mathrm{^{64}_{28}Ni \ + \ ^{209}_{\ 83}Bi \ \longrightarrow \ ^{272}_{111}Rg \ + \ ^{1}_{0}n}

|punct-26=Număr de oxidare (Oxid) Până în prezent a putut fi produs de sase ori de cercetătorii din Darmstädter , precum și de câteva ori, de către cercetători de la Institutul Riken din Japonia.

Izotop Z(p) N(n)  
Masa izotopului (u)
 
Timp de înjumătățire
Energie de excitație
272Rg 111 161 272.15362(36) 2.0(8) ms [3.8(+14-8) ms]
273Rg 111 162 273.15368(65) 5 ms
274Rg 111 163 274.15571(66) 6.4(+307-29) ms
275Rg 111 164 275.15614(74) 10 ms
276Rg 111 165 276.15849(67) 100 ms
277Rg 111 166 277.15952(66) 1 s
278Rg 111 167 278.16160(68) 1 s
279Rg 111 168 279.16247(71) 0.17(+81-8) s
280Rg 111 169 280.16447(80) 3.6(+43-13) s
281Rg 111 170 281.16537(100) 1 min
282Rg 111 171 282.16749(95) 4 min
283Rg 111 172 283.16842(84) 10 min

Vezi și[modificare | modificare sursă]