Seleniu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Se-TableImage.png
tabelul periodic
Proprietăți generale
Nume, Simbol, Număr atomic Selen, Se, 34
Serie chimică semimetale
Grupă, Perioadă, Bloc 16, 4, p
Aspect cenușiu, lucios
Proprietăți atomice
Masă atomică 78,96 u
Rază atomică 115 (103) pm
Rază covalentă 116 pm
Rază van der Waals 190 pm
Configurație electronică [Ar] 3d104s24p4
e- pe nivel de energie 2, 8, 18, 6
Potențial de ionizare 941 kJ/mol
2045 kJ/mol
2973,7 kJ/mol
4144 kJ/mol
Proprietăți fizice
Stare de agregare solid
Structură cristalină hexagonală
Densitate 4,79 g/cm3 bei 300 K
Duritatee 2
Punct de topire 494 K (221 °C)
Punct de fierbere 957,8 K (684,6 °C)
Volum molar 16,42 · 10−6 m3/mol
Energie de vaporizare 26,3 kJ/mol
Energie de combinare 6,694 kJ/mol
Presiunea vaporilor 0,695 Pa bei 494 K
Viteza sunetului 3350 m/s bei 293,15 K
Capacitate calorică 320 J/(kg · K)
Conductivitate electrică 1,0 · 10−10 S/m
Conductibilitate termică 2,04 W/(m · K)
Proprietăți chimice
Număr de oxidare (Oxid) ±2, 4, 6
Caracter bazic/acid SeO2 (caracter acid)
Electronegativitate −0,924 V (Se + 2e → Se2−)
2,48 (Pauling-Skala)
Hazard T.svg
Toxic
Cei mai stabili izotopi
izo SN Semi-viață MD ED MeV PD
76 Se 9,36 % stabil
77 Se 7,63 % stabil
78 Se 23,78 % stabil
Unități în SI și TPS.

Seleniul a fost descoperit de către Berzelius în 1817, și studiat mai departe de către alți cercetători ce-l găsesc în roci, seleniul în timp devine unul din importantele minerale care sunt raspunzătoare de o bună funcționalitate a organismului uman, respectiv animal.

Protecție[modificare | modificare sursă]

În cantități mari, se produce otrăvirea cu seleniu ce se manifesta printr-un prurit rebel si prin aparitia de ulcere pe piele. Originea numelui este din cuvântul grecesc Selênê (luna)

Proprietăți[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere chimic, seleniul este foarte apropiat de sulf, căruia îi seamănă foarte mult( se afla și în aceeași grupă din sistemul periodic), astfel încât seleniul va putea împrumuta uneori sistemele enzimatice sau de transport ale sulfului.

Utilizare[modificare | modificare sursă]

Seleniul se folosește în celule fotoelectrice, camere de filmat, la redresarea curentului electric, copiatoare etc. Seleniul pur își crește conductivitatea de o mie de ori atunci când este mutat de la întuneric la lumina solară puternică, lucru care îl face utilizat la construirea luxmetrelor.

Obținere[modificare | modificare sursă]

Seleniul se obține din rafinarea plumbului, cuprului și nichelului.

Chimie[modificare | modificare sursă]

Compuși calcogeni[modificare | modificare sursă]

  • Sărurile( ex seleniat de mercur ) au utilizare în laboratoarele de analize medicale, iar sarea menționata se folosește la dozarea azotului total din sânge( respectiv ser).Alte săruri:(Ag2SeO3);(Na2SeO3);
  • H2Se-anhidrida selenioasă;
  • acidul selenic: H2SeO4-se formează prin reacția SeO2 + H2O2 → H2SeO4. Acest acid, la temperatură fierbinte, poate topi aurulul, formând seleniat de aur.
  • acidul selenios: Se formează prin SeS2 + 3H2O→H2SeO3 + 2H2S

3 Se + 4 HNO3 → 3 H2SeO3 + 4 NO

  • Oxizi: Seleniul formează trei oxizi: bioxid de seleniu (SeO2) și trioxid de seleniu (SeO3), care, spre deosebire de trioxidul de sulf, este o substanță instabilă.

Se8 + 8O2 → 8SeO2

  • disulfura de seleniu: Acidul selenios reacționează cu anhidrida selenioasă și rezultă disulfura de seleniu.

Compuși halogeni[modificare | modificare sursă]

  • Hexafluoridul de seleniu: Acesta este toxic și iritant pentru plămâni. Se formează prin reacția dintre fluor și seleniu după schema:

Se8 + 24 F2 → 8 SeF6

  • SeF4, SeCl, SeCl4 și SeBr. SeCl2 este un important halogen de seleniu, deoarece este utilizat în chimie, pentru studierea seleniului.

Selenide[modificare | modificare sursă]

Ca și elementele din grupa a VI-a principală -oxigenul și sulful-, seleniul formează cu metalele substanțe numite selenide.

De exemplu, selenid de aluminiu: 3 Se8 + 16 Al → 8 Al2Se3 Alte exemple: selenidul de mercur (HgSe), selenidul de plumb (PbSe)și selenidul de zinc (ZnSe). Un important selenid este diselenidul de cupru, indiu și galiu (Cu(Ga,In)Se2), un semiconductor.

Alți compuși[modificare | modificare sursă]

  • Tetranitride tetraseleniu (Se4N4)este un compus portocaliu exploziv, similar și analog cu tetranitridul de tetrasulf.
  • Seleniul mai reacționează cu cianurile și formează seleniocianații; de exemplu:

8 KCN + Se8 → 8 KSeCN

Izotopi[modificare | modificare sursă]

Seleniul are șase izotopi naturali, din care cinci sunt izotopi stabili: 74Se, 76Se, 77Se, 78Se, și 80Se. Totuși, ultimele trei încep să apară ca produse de fisiune, împreună cu 79Se, care are efectiv un timp de înjumătățire de 327 000 ani.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Seleniu