Lawrenciu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Lawrențiu)
Salt la: Navigare, căutare
Lawrenciu
Nobeliu ← Lawrenciu → Rutherfordiu
Lutețiu
   
(262)
103		 Lr
 
               
               
                                   
                                   
                                                               
                                                               
Lr
(Upp)
Tabelul complet • Tabelul extins
Informații generale
Nume, Simbol, Număr Lawrenciu, Lr, 103
Serie chimică Actinide
Grupă, Perioadă, Bloc 3, 7, d
Densitate kg/m³
Culoare
Număr CAS 22537-19-5
Număr EINECS
Proprietăți atomice
Masă atomică u
Rază atomică pm
Rază de covalență pm
Rază van der Waals pm
Configurație electronică [Rn] 7s2 5f14 7p1
Electroni pe nivelul de energie 2, 8, 18, 32, 32, 8, 3
Număr de oxidare 3
Oxid Lr2O3
Structură cristalină
Proprietăți fizice
Fază ordinară solid
Punct de topire  K
Punct de fierbere  K
Energie de fuziune kJ/mol
Energie de evaporare kJ/mol
Temperatură critică  K
Presiune critică  Pa
Volum molar m³/kmol
Presiune de vapori
Viteza sunetului m/s la 20 °C
Forță magnetică
Informații diverse
Electronegativitate (Pauling)
Căldură specifică J/(kg·K)
Conductivitate electrică S/m
Conductivitate termică W/(m·K)
Primul potențial de ionizare 443,8 kJ/mol
Al 2-lea potențial de ionizare 1428,0 kJ/mol
Al 3-lea potențial de ionizare 2219,1 kJ/mol
Al 4-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_4}}} kJ/mol
Al 5-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_5}}} kJ/mol
Al 6-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_6}}} kJ/mol
Al 7-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_7}}} kJ/mol
Al 8-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_8}}} kJ/mol
Al 9-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_9}}} kJ/mol
Al 10-lea potențial de ionizare {{{potențial_de_ionizare_10}}} kJ/mol
Cei mai stabili izotopi
Simbol AN T1/2 MD Ed PD
MeV
262Lr sintetic 3,6 h CE 262No stabil cu 159 neutroni
261Lr sintetic 44 min. FS / CE stabil cu 158 neutroni
260Lr sintetic 2,7 min. α 8,04 256Md stabil cu 157 neutroni
259Lr sintetic 6,2 sec. 78% α
22% FS		 8,44 255Md stabil cu 156 neutroni
256Lr sintetic 27 sec. α 8,62 252Md stabil cu 153 neutroni
255Lr sintetic 21,5 sec. α 8,43 251Md stabil cu 152 neutroni
254Lr sintetic 13 sec. 78% α
CE		 8,46 250Md
254No		 stabil cu 151 neutroni
Precauții
NFPA 704
Unitățile SI și condiții de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.
modifică Consultați documentația formatului

Lawrenciu este un element chimic artificial și radioactiv, aparținân actinidelor, și având ca simbol chimic Lr. Lawrenciul a fost sintetizat pentru prima dată la 14 februarie 1961, de o echipă de fizicieni, condusă de Albert Ghiorso, experți în fizică nucleară de la Laboratorul Național Lawrence Berkeley, din cadrul Universității California.

Ernest O. Lawrence (1901 - 1958)
Albert Ghiorso (1915 - 2010)

Elementul este denumit după numele fizicianului american Ernest Orlando Lawrence, care este inventatorul ciclotronului (un accelerator circular de particule elementare) care descoperire a deschis posibilitatea unor descoperiri ulterioare de elemente grele transuranice (elemente cu un număr de ordine superior uraniului în tabelul elementelor) ca de exemplu: neptuniu (93), plutoniu (94), americiu (95), curiu (96),berkeliu (97), californiu (98), einsteiniu (99), fermiu (100), mendeleviu (101), nobeliu (102), lawrenciu (103) etc..

Lawrenciu
Configurația electronică a atomului de lawrenciu

Cuprins

Istoric [modificare]

Descoperire [modificare]

Lawrenciul a fost primul element chimic sintetizat de echipa de fizicieni formată din Albert Ghiorso, Torbjørn Sikkeland, Almon Larsh, Robert M. Latimer și coechipierii lor, la 14 februarie 1961, în Laboratorul Național Lawrence Berkeley din cadrul Universității California. Primii atomi de lawrenciu au fost produși prin bombardarea a 3 miligrame de izotopi de californiu cu nuclei de bor-10 și bor-11, proveniți de la Acceleratorul Linear de Ioni Grei (ALIG). Echipa de la Berkeley a raportat că izotopul 257Lr a fost descoperit în acest mod, și are un timp de înjumătățire de 8 secunde, emițând 8,6 MeV particule alfa. Mai târziu s-a dovedit ca fiind izotopul 258Lr.

Proprietăți [modificare]

Lawrenciul este metal radioactiv cu un timp de înjumătățire foarte scurt, adică un element cu un nucleu atomic instabil care emite radiați ionizante cu emisiuni energie (razele Gamma) și de particule elementare (radiațiile Beta și Alfa) care duce la trasformarea materiei, forma finală fiind plumbul.
Elementul are zece izotopi cunoscuți (nucleide cu același număr de ordine, în sitemul periodic dar masă atomică diferită) cu un timp de înjumătățire (timpul în care exponențial se reduce la jumătatea nucleilor atomici).
Acest timp de înjumățire variază la izotopi între câteva secunde până la 3,6 ore. Electronegativitatea elementului după Pauling are valoarea de 1,3, punctul de topire fiind 1627° C (1900 Kelvin), nu se cunosc încă alte proprietăți a lawrenciului, elemenul fiind încă obiect de cercetare (cercetările sunt limitate din cauza timpului scurt de înjumătățire).

Legături externe [modificare]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Lawrenciu
Wikţionar
Caută „Lawrenciu” în Wikționar, dicționarul liber.
v • d • m
Elemente chimice
Metale alcaline
Litiu (3) • Sodiu (11) • Potasiu (19) • Rubidiu (37) • Cesiu (55) • Franciu (87)
 TableImage.png
Metale alcalino-pământoase
Beriliu (4) • Magneziu (12) • Calciu (20) • Stronțiu (38) • Bariu (56) • Radiu (88)
Metale tranziționale
Scandiu (21) • Titan (22) • Vanadiu (23) • Crom (24) • Mangan (25) • Fier (26) • Cobalt (27) • Nichel (28) • Cupru (29) • Zinc (30) • Ytriu (39) • Zirconiu (40) • Niobiu (41) • Molibden (42) • Technețiu (43) • Ruteniu (44) • Rodiu (45) • Paladiu (46) • Argint (47) • Cadmiu (48) • Hafniu (72) • Tantal (73) • Wolfram (74) • Reniu (75) • Osmiu (76) • Iridiu (77) • Platină (78) • Aur (79) • Mercur (80) • Rutherfordiu (104) • Dubniu (105) • Seaborgiu(106) • Bohriu (107) • Hassiu (108) • Meitneriu (109) • Darmstadtiu (110) • Roentgeniu (111) • Coperniciu (112) • Ununtriu (113) • Fleroviu (114) • Ununpentiu (115) • Livermoriu (116)
Metale post-tranziționale
Aluminiu (13) • Galiu (31) • Indiu (49) • Staniu (50) • Taliu (81) • Plumb (82) • Bismut (83) • Poloniu (84)
Metaloizi
Bor (5) • Siliciu (14) • Germaniu (32) • Arsen (33) • Stibiu (51) • Telur (52)
Nemetale
Hidrogen (1) • Carbon (6) • Azot (7) • Oxigen (8) • Fosfor (15) • Sulf (16) • Seleniu (34)
Halogeni
Fluor (9) • Clor (17) • Brom (35) • Iod (53) • Astatin (85) • Ununseptiu (117)
Gaze nobile
Heliu (2) • Neon (10) • Argon (18) • Kripton (36) • Xenon (54) • Radon (86) • Ununoctiu (118)
Lantanide
Lantan (57) • Ceriu (58) • Praseodim (59) • Neodim (60) • Promețiu (61) • Samariu (62) • Europiu (63) • Gadoliniu (64) Terbiu (65) • Disprosiu (66) • Holmiu (67) • Erbiu (68) • Tuliu (69) • Yterbiu (70) • Lutețiu (71)
Actinide
Actiniu (89) • Thoriu (90) • Protactiniu (91) • Uraniu (92) • Neptuniu (93) • Plutoniu (94) • Americiu (95) • Curiu (96) • Berkeliu (97) • Californiu (98) • Einsteiniu (99) • Fermiu (100) • Mendeleeviu (101) • Nobeliu (102) • Lawrenciu (103)
Adus de la http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lawrenciu&oldid=7573310