Comuna Siliștea, Brăila

45°17′59″N 27°51′0″E (Comuna Siliștea, Brăila) / 45.29972°N 27.85000°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Siliștea
—  comună  —
Siliștea se află în România
Siliștea
Siliștea
Siliștea (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°17′59″N 27°51′0″E ({{PAGENAME}}) / 45.29972°N 27.85000°E

Țară România
Județ Brăila


ReședințăSiliștea
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Siliștea[*]Ilie Efteme[*][1][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total10,16 km²

Populație (2021)
 - Total1.465 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal817140

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Siliștea (în trecut, Nazâru) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Cotu Lung, Cotu Mihalea, Mărtăcești, Muchea, Siliștea (reședința) și Vameșu. Populația comunei era la recensământul din 2002 de 1881 de persoane.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nordul județului, pe malul stâng al Siretului, râu ce formează limita cu județul Galați. Este străbătută de șoseaua națională DN23, care leagă Brăila de Focșani.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Siliștea

     Români (74,06%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (25,94%)



Componența confesională a comunei Siliștea

     Ortodocși (70,51%)

     Penticostali (2,87%)

     Alte religii (0,48%)

     Necunoscută (26,14%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Siliștea se ridică la 1.465 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.638 de locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (74,06%), iar pentru 25,94% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (70,51%), cu o minoritate de penticostali (2,87%), iar pentru 26,14% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Siliștea este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ilie Efteme[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat8        
Partidul Național Liberal2        
Partidul Mișcarea Populară1        

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul actual al comunei Siliștea erau organizate comunele Cotu Lung și Nazâru, în plasa Vădeni a județului Brăila. Comuna Cotu Lung avea în componență satele Cotu Lung, Mihalea, Muchia și Vameșu, iar în ea funcționau o biserică înființată în 1878 de locuitori și o școală mixtă cu 38 de elevi (doar băieți) înființată în 1866.[7] Comuna Nazâru avea în componență satele Nazâru, Jilava, Mucheni și Zagna, cu 907 locuitori. Aici funcționau o biserică ortodoxă zidită de locuitori în 1888 și o școală mixtă cu 25 de elevi înființată în 1876. Numele comunei venea de la denumirea unei dregătorii de funcționar otoman care strângea birurile către Poartă în perioada când comuna făcea parte din Imperiul Otoman.[8]

În 1925, cele două comune făceau parte din plasa Silistraru a aceluiași județ. Comuna Cotu Lung avea în compunere satele Cotu Lung, Cotu Mihalea și Vameșu, cu 859 de locuitori,[9] în vreme ce comuna Nazâru avea în compunere satele Mărtăcești, Muchea și Nazâru, cu o populație totală de 1061 de locuitori.[10] În 1931, în comuna Nazâru a apărut și satul Mucheni, iar satul Vameșu din comuna Cotu Lung a primit, temporar, numele de Iuliu Maniu.[11]

În 1950, cele două comune au fost incluse în raionul Brăila din regiunea Galați. În 1964, comuna și satul Nazâru au primit numele de Siliștea.[12] La reforma administrativă din 1968, comuna Cotu Lung a fost desființată și inclusă în comuna Siliștea, transferată din nou județului Brăila, reînființat.[13][14]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv din comuna Siliștea inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila, ca monument de interes local, este situl arheologic din punctul „Popină”, aflat la 2 km nord-vest de satul Muchea, și la 1 km de poligonul de tragere. Acest sit cuprinde o așezare din perioada Halstatt, aparținând culturii Babadag (fazele I–II).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (). „Cotul-Lung, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 707–708. 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Nazîrul, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 446. 
  9. ^ „Comuna Cotu Lung în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ „Comuna Nazâru în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  11. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 71,73. . 
  12. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 

Vezi și[modificare | modificare sursă]