Însurăței

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Însurăței (dezambiguizare).
Însurăței
—  Oraș  —
Primăria orașului Însurăței și Monumentul eroilor
Primăria orașului Însurăței și Monumentul eroilor
Stema Însurăței
Stemă
Însurăței se află în România
{{{alt}}}
Însurăței
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 44°55′7″N 27°36′38″E / 44.91861°N 27.61056°E / 44.91861; 27.6105644°55′7″N 27°36′38″E / 44.91861°N 27.61056°E / 44.91861; 27.61056

Țară  România
Județ Brăila

SIRUTA 43411
Fondat 1879
Oraș 1989

Localități componente Lacu Rezii, Măru Roșu, Valea Călmățuiului

Guvernare
 - Primar Ionel Gheorghe[1] (PDL,02008)

Suprafață
 - Total 213,03  km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 6.528 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 7.336 locuitori

Site: Primăria Însurăței

Poziția localității Însurăței

Însurăței (în trecut și Pârdăleni) este un oraș în județul Brăila, regiunea istorică Muntenia, România. Are o populație de 6.528 locuitori (2011).[3] Orașul se află pe malul drept al râului Călmățui și este traversat de șoseaua DN21, ce leagă Brăila de Slobozia și Călărași. Pe lângă localitatea principală, orașul are în componență și satele Lacu Rezii, Măru Roșu și Valea Călmățuiului.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Orașul se află în partea central-sudică a județului și este traversat de râul Călmățui și de șoseaua națională DN21, care leagă Brăila de Slobozia. La Însurăței, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ203, care duce spre est către Zăvoaia, Ulmu, Făurei, Jirlău și mai departe în județul Buzău către Bălăceanu, Ziduri și Valea Râmnicului; precum și șoseaua județeană DJ203R, care duce spre est tot către Ulmu, trecând însă prin Cireșu.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a orașului Însurăței

     Români (91.09%)

     Romi (5.51%)

     Necunoscută (3.37%)

     Altă etnie (0.01%)




Circle frame.svg

Componența confesională a orașului Însurăței

     Ortodocși (95.72%)

     Necunoscută (3.37%)

     Altă religie (0.9%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația orașului Însurăței se ridică la 6.528 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 7.336 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,1%), cu o minoritate de romi (5,51%). Pentru 3,37% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,73%). Pentru 3,37% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Evoluția populației la recensăminte:


Istorie[modificare | modificare sursă]

După cum si arată și numele, localitatea principală care dă numele orașului este o creație a „însurățeilor”, împroprietăriți cu pământ aici după „legea însurățeilor” din 1878 pe locul fostului sat Pârdăleni. Au fost împroprietăriți atunci 508 locuitori, care au constituit nucleul inițial al orașului de astăzi. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Însurăței din plasa Balta, județul Brăila era formată din satele Însurăței și Caragica și avea 1822 de locuitori. Odată cu înființarea satului, aici s-au înființat o moară cu aburi, o școală de fete cu 28 de eleve și una de băieți cu 87 de elevi.[5] Pe actualul teritoriu al orașului funcționa atunci și comuna Lacu Rezii, cu satele Lacu Rezii și Padina (Fântânelele), cu o populație totală de 886 de locuitori. În comuna Lacu Rezii funcționau o moară cu aburi, o școală de fete cu 5 eleve, o școală de băieți cu 60 de elevi și două biserici — una în Lacu Rezii fondată în 1740 de locuitori și alta în Padina, zidită în 1876 de proprietarul G. Petcu.[6][7]

În 1925, comunele Însurăței și Lacu Rezii făceau parte din plasa Viziru și erau formate fiecare doar din satul de reședință. Însurăței avea 1922 de locuitori, iar Lacu Rezii — 300.[8][9]

Foișor în parcul central din Însurăței

Cu timpul, satul Lacu Rezii a pierdut din importanță, iar comuna sa a fost desființată și inclusă în comuna Însurăței. În 1950, comuna Însurăței a fost reședința raionului Însurăței, care ulterior a fost inclus în raionul Brăila, ambele în cadrul regiunii Galați. În perioada comunistă, pe teritoriul actual al orașului Însurăței a apărut comuna Rubla, o comună specială în care au fost deportați opozanți ai regimului; aici au fost aduși oameni politici ca liderii țărăniști Corneliu Coposu și Ion Diaconescu.[10] După o vreme, deportaților le-a fost permis să plece în satele și orașele lor, și foarte puțini locuitori au mai rămas. Satul a devenit parte a comunei Însurăței și, la începutul secolului al XXI-lea, în el mai rămăseseră foarte puțini locuitori.[11] Acele așezări formează astăzi satul Valea Călmățuiului, împreună cu cartierul Dropia, aflat pe DN21 în dreptul cătunului Rubla.

În 1968, comuna Însurăței, în actuala componență, a redevenit parte din județul Brăila, reînființat.[12] În 1989, a devenit oraș.[13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Patru obiective din orașul Însurăței sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca sit arheologic, fiind aflat în punctele „Popina I de la Rubla” și „Popina II de la Rubla”, la 7 km nord-vest de localitatea principală a orașului; el cuprinde două așezări neolitice atribuite culturii Boian (faza Giulești), două așezări eneolitice aparținând culturii Gumelnița fazele A1 și A2, o așezare geto-dacică din secolele al IV-lea–al III-lea î.e.n., niște morminte din epoca migrațiilor și o așezare medievală târzie, din secolele al XVII-lea–al XVIII-lea.

Un al doilea monument este clasificat ca monument de arhitectură — este vorba de biserica „Sfântul Nicolae” din centrul localității componente Lacu Rezii, biserică datând din secolul al XIX-lea. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente memoriale sau funerare — crucea de piatră din secolul al XVIII-lea de pe movila „Păduchiosul” din fața fostului centru de vinificație; și alt grup de cruci de piatră din aceeași perioadă aflate în cimitirul din Lacu Rezii.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/10%20Iunie%2024%20Iunie/PDF/Primari/P_lista_moc.pdf. Accesat la 29 decembrie 2012. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b c Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Însurăței (Pîrdăleni)”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 90. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Lacul-Rezii, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 127. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Padina, cătun”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 625. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  8. ^ Comuna Însurăței în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=110. Accesat la 7 martie 2012. 
  9. ^ Comuna Lacu Rezi în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=111. Accesat la 7 martie 2012. 
  10. ^ Lagarul Rubla - iadul deportatilor in Baragan”. Evenimentul zilei. 24 martie 1998. http://www.evz.ro/detalii/stiri/lagarul-rubla-iadul-deportatilor-in-baragan-610336.html. Accesat la 8 mai 2012. 
  11. ^ Moise, Camelia (16–30 aprilie 2009). „Rubla, cătunul fantomă”. Lumea Satului. http://www.lumeasatului.ro/rubla-catunul-fantoma_400.html. Accesat la 8 mai 2012. 
  12. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 4 mai 2012. 
  13. ^ Legea nr. 2/1989”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-18-aprilie-1989-privind-imbunatatirea-organizarii-administrative-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-21464.html. Accesat la 13 aprilie 2012. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia orașului Însurăței, Gheorghe Serafimescu, Editura Edmunt, 2008

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Însurăței