Ana Aslan

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ana Aslan
Sigla academia romana.gif Membru titular al Academiei Române

Ana Aslan (n. 1 ianuarie 1897, la Brăila - d. 20 mai 1988, la București) a fost medic român specialist în gerontologie, academician din 1974, director al Institutului Național de Geriatrie și Gerontologie (1958 - 1988).

A evidențiat importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă, aplicând-o pe scară largă în clinica de geriatrie, sub numele de Gerovital. Numeroase personalități internaționale au urmat tratament cu Gerovital: Tito, Charles de Gaulle, Hrusciov, J.F. Kennedy, Indira Gandhi, Imelda Marcos, Marlene Dietrich, Konrad Adenauer, Charlie Chaplin, Kirk Douglas, Salvador Dali. Ana Aslan a inventat (în colaborare cu farmacista Elena Polovrăgeanu) produsul geriatric Aslavital, brevetat și introdus în producție industrială în 1980.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Ana Aslan s-a născut la 1 ianuarie 1897, la Brăila, fiind cel mai mic dintre cei patru copii ai Sofiei și ai lui Mărgărit Aslan, o familie de intelectuali. Urmează cursurile colegiului Romașcanu din Brăila. La 13 ani își pierde tatăl. Familia Aslan părăsește orașul natal și se mută la București. În 1915, Ana absolvă Școala Centrală din București. La 16 ani, visează să ajungă pilot și chiar zboară cu un mic aparat, tip Bristol - Coandă. În cele din urmă se decide să devină medic. Declară greva foamei pentru a înfrânge împotrivirea mamei și se înscrie la Facultatea de Medicină.

În timpul Primului Război Mondial, îngrijește soldații în spitalele militare din spatele frontului de la Iași. După întoarcerea la București, în anul 1919, lucrează alături de marele neurolog Gheorghe Marinescu. Trei ani mai târziu, absolvă Facultatea de Medicină. Este numită preparator la clinica II din București, condusă de profesorul Daniel Danielopolu, care o îndrumă și în alcătuirea tezei de doctorat.

Urmează o activitate didactică și spitalicească la Filantropia, Institutul Clinico-Medical al Facultății de Medicină din București, Clinica Medicală din Timișoara, Spitalul CFR. Din 1949, devine șeful Secției de fiziologie a Institutului de Endocrinologie din București. Este punctul de plecare al carierei ei de gerontolog. Experimentează procaina în afecțiunile reumatice, în cazul unui student țintuit la pat din cauza unei crize de artroză. Continuă cercetările într-un azil de bătrâni și evidențiază importanța procainei în ameliorarea tulburărilor distrofice legate de vârstă. Obține rezultate remarcabile, care sunt comunicate Academiei Române.

Invenții[modificare | modificare sursă]

  • 1952 - prepară vitamina H3 (Gerovital), produs geriatric brevetat în peste 30 de țări
  • 1980 - a inventat, împreună cu farmacista Elena Polovrăgeanu, Aslavital, produs geriatric

Titluri[modificare | modificare sursă]

  • Membră a Academiei de Științe, din New York
  • Membră a Uniunii Mondiale de Medicină Profilactică și Igienă Socială
  • Membră de Onoare al Centrului European de Cercetări Medicale Aplicative
  • Membră în Consiliul de Conducere al Asociației Internaționale de Gerontologie
  • Membră a Societății Naționale de Gerontologie din Chile
  • Președintă a Societății Române de Gerontologie

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • 1952 - Premiul internațional și medalia "Leon Bernard", prestigioasă distincție acordată de Organizația Mondială a Sănătății, pentru contribuția adusă la dezvoltarea gerontologiei și geriatriei
  • Meritul Științific Cl. I (1967)[1]
  • Merito della Republica, Italia
  • Cavaler al Ordinului Palmes académiques, Franța
  • Profesor Honoris Causa și Doctor emerit al Universității Bragança Paulista, din Brazilia

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://freelex.wolterskluwer.ro/DocumentView.aspx?DocumentId=22179

Legături externe[modificare | modificare sursă]