Comuna Berteștii de Jos, Brăila
| Berteștii de Jos | |||
| — comună — | |||
 | |||
| |||
  Berteștii de Jos Berteștii de Jos (România) | |||
| Coordonate: 44°50′20″N 27°46′18″E / 44.83889°N 27.77167°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Brăila | ||
| Reședință | Berteștii de Jos | ||
| Componență | |||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Berteștii de Jos[*] | Costel Florinel Capbun[*][1][2] (PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 135,09 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 2.929 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 817010 | ||
| Localități înfrățite | |||
| - Lure | Franța | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Berteștii de Jos (în trecut, și Bertești-Polizești) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Berteștii de Jos (reședința), Berteștii de Sus, Gura Călmățui, Gura Gârluței, Nicolești și Spiru Haret.
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află la vărsarea Călmățuiului în Dunăre, satele ei fiind situate pe malul drept al acestui râu. Prin comună trece șoseaua județeană DJ212, care duce spre nord către Viziru (unde se termină în DN21) și spre sud către Mihail Kogălniceanu (județul Ialomița).
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Berteștii de Jos
Români (92,9%)
Romi (3,76%)
Alte etnii (0%)
Necunoscută (3,35%)
Componența confesională a comunei Berteștii de Jos
Ortodocși (95,12%)
Penticostali (1,19%)
Alte religii (0,27%)
Necunoscută (3,41%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Berteștii de Jos se ridică la 2.929 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.110 locuitori.[3] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,9%), cu o minoritate de romi (3,76%), iar pentru 3,35% nu se cunoaște apartenența etnică.[4] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,12%), cu o minoritate de penticostali (1,19%), iar pentru 3,41% nu se cunoaște apartenența confesională.[5]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Berteștii de Jos este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Costel Florinel Capbun[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[6]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 4 | |||||||||
| Partidul Mișcarea Populară | 1 | |||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Berteștii de Jos făcea parte din plasa Balta a județului Brăila și era formată doar din cătunele Berteștii de Jos, Gura Gârluței și Polizești, cu o populație totală de 1220 de locuitori. În comună funcționau o moară, o școală mixtă cu 26 de elevi (toți băieți) fondată în 1857 și o biserică zidită în 1830 de proprietarul San-Marin.[7] Pe atunci, pe teritoriul actual al comunei, funcționa în aceeași plasă și comuna Berteștii de Sus (sau Otmăt), formată din cătunele Berteștii de Sus și Gura Călmățuiului, cu o populație de 361 de locuitori. În comună funcționa o școală mixtă cu 29 de elevi deschisă în 1859 și o biserică zidită de fostul arendaș Anghelache.[8] În 1925, comuna Berteștii de Sus fusese deja desființată și inclusă în comuna Berteștii de Jos, care făcea parte din plasa Viziru a aceluiași județ, având în componență satele Berteștii de Jos, Berteștii de Sus, Germăneasa, Gura Gârluței, Polizești și Iapa.[9] În 1931, configurația s-a schimbat din nou, temporar, comuna Berteștii de Sus fiind reînființată și cuprinzând și satul Gura Călmățui, iar Berteștii de Sus având în compunere doar satul de reședință.[10]
În 1950, comuna Berteștii de Jos a fost transferată la raionul Călmățui și apoi (după 1961) la raionul Brăila din regiunea Galați. În 1968, a redevenit comună a județului Brăila, căpătând componența actuală.[11]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Bertești-de-Jos, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 388–389.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Bertești-de-Sus, com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 389–390.
- ^ „Comuna Berteștii de Jos în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 71. .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
Vezi și[modificare | modificare sursă]
- Berteștii de Sus - Gura Ialomiței (arie de protecție specială avifaunistică inclusă în rețeaua europeană Natura 2000 în România).
| ||||||||||||||||
| |||||||||||