Comuna Surdila-Găiseanca, Brăila
| Surdila-Găiseanca | |||
| — comună — | |||
| |||
  Surdila-Găiseanca Surdila-Găiseanca (România) | |||
| Coordonate: 45°5′47″N 27°19′28″E / 45.09639°N 27.32444°E | |||
|---|---|---|---|
| Țară |  România | ||
| Județ |  Brăila | ||
| Reședință | Surdila-Găiseanca | ||
| Componență | Surdila-Găiseanca, Filipești | ||
| Guvernare | |||
| - primar al comunei Surdila-Găiseanca[*] | Gabriel Drăguț[*][1] (PNL, ) | ||
| Suprafață | |||
| - Total | 60,34 km² | ||
| Populație (2021) | |||
| - Total | 2.193 locuitori | ||
| Fus orar | UTC+2 | ||
| Cod poștal | 817155 | ||
| Prezență online | |||
site web oficial  | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Surdila-Găiseanca (în trecut, și Câță) este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Filipești și Surdila-Găiseanca (reședința).
Așezare[modificare | modificare sursă]
Comuna se află în partea de vest a județului, la est de orașul Făurei. Este traversată de șoseaua națională DN2B, care leagă Brăila de Buzău. La Surdila-Găiseanca, din acest drum se ramifică scurta șosea județeană DJ203S, care duce în centrul orașului Făurei. Prin comună trece și calea ferată Buzău–Brăila, pe care este deservită de stația Găiseanca.
Demografie[modificare | modificare sursă]
Componența etnică a comunei Surdila-Găiseanca
Români (93,11%)
Romi (1,37%)
Alte etnii (0,18%)
Necunoscută (5,34%)
Componența confesională a comunei Surdila-Găiseanca
Ortodocși (93,3%)
Alte religii (1,28%)
Necunoscută (5,43%)
Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Surdila-Găiseanca se ridică la 2.193 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.501 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,11%), cu o minoritate de romi (1,37%), iar pentru 5,34% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,3%), iar pentru 5,43% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]
Politică și administrație[modificare | modificare sursă]
Comuna Surdila-Găiseanca este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Gabriel Drăguț[*], de la Partidul Național Liberal, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]
| Partid | Consilieri | Componența Consiliului | ||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Partidul Național Liberal | 8 | |||||||||
| Partidul Social Democrat | 3 | |||||||||
Istorie[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Ianca a județului Brăila și era formată din satele Surdila-Găiseanca, Brateșu, Mareș, Stravolca, Mortu și Dăscălești,[6] cu o populație totală de 1245 de locuitori. În comuna înființată în 1854 funcționau două biserici ortodoxe zidite în 1864 și o școală mixtă deschisă în 1859.[7] Pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa pe atunci și comuna Filipești (denumită și Bașa-Gropăria), formată doar din satul de reședință, cu 1074 de locuitori. În comuna Filipești funcționau o moară de aburi, o școală de băieți cu 50 de elevi înființată în 1860 și una de fete cu 28 de eleve deschisă în 1877.[8][9]
În 1925, cele două comune erau în plasa Călmățuiul a aceluiași județ. Comuna Surdila-Găiseanca avea în compunere satele Surdila-Găiseanca și Brateșu și cătunele Dăscălești, Mareșu, Mortu și Stravolea, cu o populație de 1451 de locuitori.[10] Comuna Filipești cu același unic sat al său avea 1388 de locuitori.[11] În 1931, ambele comune fuseseră condensate în câte un singur sat — Surdila-Găiseanca și Filipești.[12]
În 1950, cele două comune au trecut la raionul Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna a căpătat actuala configurație, după ce comuna Filipești a fost desființată și inclusă în ea. Surdila-Găiseanca a revenit atunci la județul Brăila, reînființat.[13][14]
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central
- ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în .
- ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în .
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Ianca, plasă” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 15–16.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Surdila-Găiseanca (Cîță), com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 500.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Filipești (Bașa-Gropăria), com. rur.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 362.
- ^ Lahovari, George Ioan (). „Filipești, sat, pe hotarul de N. al com. Filipești” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 362–363.
- ^ „Comuna Surdila-Găiseanca în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Comuna Filipești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Arhivat din original în . Accesat în .
- ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 72,74. .
- ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .
- ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în .
| ||||||||||||||||
| |||||||||||