Comuna Grădiștea, Brăila

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Grădiștea
—  Comună  —
Grădiștea se află în România
{{{alt}}}
Grădiștea
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 45°15′15″N 27°22′29″E / 45.25417°N 27.37472°E / 45.25417; 27.3747245°15′15″N 27°22′29″E / 45.25417°N 27.37472°E / 45.25417; 27.37472

Țară  România
Județ Brăila

SIRUTA 43279

Reședință Grădiștea
Localități componente

Guvernare
 - Primar Petre Andrei[1]

Suprafață
 - Total 64,16  km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 2.308 locuitori
 - Recensământul anterior, 2002 2.669 locuitori

Site: Primăria comunei Grădiștea

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Grădiștea este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Grădiștea (reședința), Ibrianu și Maraloiu.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nord-vestul județului, pe malul stâng al râului Buzău, la limita cu județul Buzău. Este străbătută de șoseaua națională DN22 care leagă Brăila de Râmnicu Sărat. Din acest drum se ramifică la Grădiștea șoseaua județeană DJ202A, care duce către nord spre Racovița și Salcia Tudor, unde se termină în DN23.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Grădiștea

     Români (86.13%)

     Romi (10.44%)

     Necunoscută (3.42%)

     Altă etnie (0.0%)




Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Grădiștea

     Ortodocși (96.14%)

     Necunoscută (3.42%)

     Altă religie (0.43%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Grădiștea se ridică la 2.308 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.669 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (86,14%), cu o minoritate de romi (10,44%). Pentru 3,42% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (96,14%). Pentru 3,42% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[4]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, pe teritoriul comunei actuale funcționau comunele Gradiștea de Jos și Gradiștea de Sus, în plasa Gradiștea a județului Râmnicu Sărat. Comuna Gradiștea de Jos avea în componență doar satul de reședință, cu o populație de 564 de locuitori; în comună exista o biserică zidită de locuitori în 1871 și o școală mixtă cu 44 de elevi, înființată în 1887.[5] Comuna Gradiștea de Sus era formată din satele Gradiștea de Sus, Balta Albă, Gradiștea de Sus Nouă și Custura, cu o populație totală de 1592 de locuitori. În comuna Gradiștea de Sus funcționau două școli de băieți cu 150 de elevi în total — una la Balta Albă fondată în 1886 și una la Gradiștea de Sus, fondată în 1871, ambele de către stat — precum și două biserici: una din 1871 la Gradiștea de Sus, și alta din 1886 la Balta Albă.[6] Satul Maraloiu făcea pe atunci parte din comuna Câineni.[7]

În 1925, cele două comune fuseseră unite sub numele de Grădiștea, comună cu 2766 de locuitori, făcând parte din plasa Boldu a aceluiași județ, și formată din satele Băile, Gradiștea de Sus, Gradiștea de Jos și Ibrianu.[8] Satul Maraloiu fusese transferat atunci comunei Amara.[9]

În 1950, comuna Gradiștea a fost inclusă în plasa Făurei din regiunea Galați. În 1968, comuna a trecut la județul Brăila, primind și satul Maraloiu de la comuna Amara, desființată. Tot atunci, satele Grădiștea de Jos și Grădiștea de Sus au fost unite formând satul Grădiștea.[10][11]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv de pe teritoriul comunei Grădiștea inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local este situl arheologic de la popina „Movila Crestată” aflat pe malul stâng al Buzăului, la 4 km sud-est de satul Grădiștea. Situl conține o așezare aparținând culturii geto-dace, din secolele al II-lea–I î.e.n.

Personalități[modificare | modificare sursă]

  • Fănuș Neagu (n. 1932, d.2011), academician, director de teatru, dramaturg, povestitor, memorialist, nuvelist, romancier, scriitor.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/10%20Iunie%2024%20Iunie/PDF/Primari/P_lista_moc.pdf. Accesat la 29 decembrie 2012. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  5. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Gradiștea-de-Jos, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 622. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Gradiștea-de-Sus, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 622–623. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  7. ^ Lahovari, George Ioan (1901). „Maraloiul”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 234–235. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei4/roumanie_geo_4_text.pdf. 
  8. ^ Comuna Grădiștea în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=628. Accesat la 7 martie 2012. 
  9. ^ Comuna Amara în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=622. Accesat la 7 martie 2012. 
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 4 mai 2012. 
  11. ^ Legea nr. 3/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 4 mai 2012. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]