Ilarie Voronca
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Ilarie Voronca (n. Eduard Marcus, 31 decembrie 1903, Brăila - d.8 aprilie 1946, Paris) a fost un poet evreu român de avangardă, promotorul revistelor 75 HP şi Integral şi al mişcării integraliste. A mai semnat sub pseudonimele Alex Cernat şi Roneiro Valcia.
Cuprins |
[modifică] Biografie
Începuturile literare ale lui Ilarie Voronca sunt legate de activitatea cenaclului Sburătorul, condus de Eugen Lovinescu, şi de revista acestuia Sburătorul literar, unde şi debutează în 1922 cu versuri simboliste influenţate de George Bacovia şi de lirismul melodios şi maladiv al lui Camil Baltazar. Publică apoi poezii de aceiaşi factură în revistele Flacăra, Năzuinţa şi Contimporanul, care vor constitui materia lirică a volumului de debut, din 1923, intitulat Restrişti. Este o poezie de atmosferă, care transcrie tristeţile şi deznădejdea omului condamnat la existenţa cenuşie a oraşelor de provincie. Aproape nimic din tonalitatea şi sistemul imagistic al acestor poezii, în afara tentaţiei asociaţiilor insolite, nu anunţă viitoarea evoluţie a poetului, caracterizată prin extrema receptivitate faţă de doctrinele avangardiste.
Astfel, la numai un an de la apariţia volumului de debut, Ilarie Voronca aderă la atitudinea pragmatic inovatoare cuprinsă în Manifestul activist către tinerime al revistei Contimporanul, publică el însuşi în 1924, împreună cu Victor Brauner şi Stephan Roll, publicaţia de avangardă constructivistă 75 HP (din care apare un singur număr), colaborează la alte reviste similare precum Punct sau Integral. Ermetismul, expresia eliptică, selectarea vocabularului poetic din domeniul industrial şi tehnic probează orientarea poetului în această etapă.
În 1927, apare la Paris poemul Colomba, cu două portrete de Robert Delaunay, care marchează o nouă tendinţă în scrisul lui Voronca. Poetul părăseşte constructivismul şi intră în sfera de influenţă a suprarealismului, mişcare concretizată prin onirismul imaginii. Ritmul publicării plachetelor de versuri este foarte susţinut şi el nu încetineşte nici după stabilirea poetului în Franţa, în 1933, de unde păstrează legături strânse cu viaţa literară din România. După această dată, creaţia sa aparţine spaţiului literar de adopţie: L'Apprenti fantôme (1938), Beauté de ce monde (1940), Arbre (1942), etc..
Naturalizat francez în 1938, va participa la mişcarea de rezistenţă, ca scriitor şi luptător. În ianuarie 1946 face o vizită în ţară, unde este întâmpinat cu un entuziasm general. Se sinucide în acelaşi an, la 8 aprilie, în Paris, în timp ce lucra la un Manual al perfectei fericiri.
La zece ani de la moarte, prietenii francezi publică volumul Poèmes choisis, iar în 1964 şi 1965, tânărul grup de literaţi "Pont de l'épée" adună într-un volum poemele inedite ale lui Voronca. În 1972, la editura Minerva din Bucureşti apar, sub îngriţirea lui Saşa Pană, două volume de Poeme alese.
[modifică] Opere
- Restrişti, Editura Rahova Arte Grafice, 1923 (copertă şi desene de Victor Brauner)
- Colomba, Colecţia Integral, Paris, 1927 (copertă de Sonia Delaunay şi portrete de Robert Delaunay; tiraj de 134 de exemplare)
- Ulise, Colecţia Integral, Paris, 1928 (portret de Marc Chagall; tiraj de 206 de exemplare)
- Plante şi animale. Terase, Colecţia Integral, Paris, 1929 (cu desene de Constantin Brâncuşi)
- Brăţara nopţilor, editura unu, Bucureşti, 1929 (cu un desen de Victor Brauner)
- A doua lumină, editura unu, Bucureşti, 1930 (tiraj de 250 de exemplare)
- Zodiac, editura unu, Bucureşti, (1930) (desen şi copertă de M. H. Maxy; tiraj de 300 de exemplare)
- Invitaţie la bal, editura unu, Bucureşti, 1931 (cu un desen de Victor Brauner; tiraj de 100 de exemplare)
- Incantaţii, Editura "Cultura Naţională", Bucureşti, 1931 (cu portret de Miliţa Petraşcu pe frontispiciu)
- Act de prezenţă, Colecţia "Carte cu Semne", Bucureşti, 1932
- Petre Schlemihl, Tipografia Bucovina, Bucureşti, 1932 (ilustraţii de Victor Brauner, Jules Perahim şi Michonze; tiraj de 230 de exemplare)
- Ulysse dans la cité, Éditions du Sagittaire, Paris, 1933 (traducere în franceză de Roger Vailland, prefaţă de Georges Ribemont-Dessaignes şi portret de Marc Chagall)
- Patmos şi alte şase poeme, Editura Vremea, Bucureşti, 1933
- Patmos, Editions des Cahiers Libres, 1934
- Poèmes parmi les hommes, Editions des Cahiers du "journal des poetes", 1934
- Permis de Séjour, Editions R.A. Corréa, Tipografia Labor, Paris, 1935 (tiraj de 525 de exemplare numerotate)
- La poésie commune, Editions G.L.M., Paris, 1936 (tiraj de 225 exemplare numerotate)
- La joie est pour l'homme. Poèmes, suivis de trois poèmes à la gloire du sommeil, Editions Les Cahiers du Sud, Marseille, 1936 (tiraj de 512 de exemplare)
- Pater Noster suivi de Ebauches d'un Poème, Editions Avant-poste, Bruxelles/Paris, 1937
- Amitié des choses, Editions Sagesse, 1937
- Oisiveté, Editions Sagesse, 1938
- Le marchand de quatre saisons, Edition Les Cahiers du "journal des poetes", 1938
- L'apprenti fantome et cinq poèmes de septembres, Les Éditions des Presses du Hibou, 1938 (tiraj de 100 de exemplare hors-commerce)
- Beauté de ce monde, Éditions du Sagittaire, 1939
- Lord Duveen ou l'invisible à la portée de tous, Editions de l'Ilot, 1941
- Les Témoins, Editions du Méridien, Rodez, 1942 (tiraj de 206 de exemplare)
- La confession d'une âme fausse, Editions du Méridien, 1942
- La clé des réalités, Editions du Méridien, 1944
- L'interview, Editions Jean Vigneau, 1944 (cu un portret de Halicka)
- Henrika, 1945 (cu un frontispiciu de F. Delanglade)
- Souvenirs de la planète Terre, Sagel, Paris, 1945
- Contre-solitude, Editions Bordas, 1946
- Les chants du Mort, Editions Charlot, 1947 (traducere în română de Jacques Lassaigne şi de autor)
- Diner, Editions PAS, 1952 (conţine colaje de Jeanne Coppel)
- Poemes choisis, Seghers, Paris, 1957 (cu o reproducere după portretul de Marc Chagall; tiraj de 700 de exemplare numerotate)
- Poeme, Editura Univers, Bucureşti, 1961 (traducere de Saşa Pană şi prefaţă de Eugen Simion)
- Poèmes inédits, Editions Guy Chambelland, 1964 (cu un desen de Abidine)
- Onze récits, Rougerie, 1968
- Poeme alese (2 vol.), Editura Minerva, Bucureşti, 1972 (copertă de Constantin Guluţă şi prefaţă de Saşa Pană)
- Mic manual de fericire perfectă, Cartea Românească, Bucureşti, 1973 (traducere şi prefaţă de Saşa Pană)
- Interviul, Cartea Românească, Bucureşti, 1989 (traducere de Ion Pop, Irina Fortunescu şi Barbu Brezianu şi prefaţă de Ion Pop şi Barbu Brezianu)
- Perméables, Le trident Neuf, 2005
[modifică] Bibliografie
- Ion Pop, A scrie şi a fi. Ilarie Voronca şi metamorfozele poeziei, Bucureşti, Editura Cartea Românească, 1993; ediţia a II-a, 2007
