Comuna Mărașu, Brăila

44°49′59″N 27°58′34″E (Comuna Mărașu, Brăila) / 44.83306°N 27.97611°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Mărașu
—  comună  —
Stemă
Stemă
Mărașu se află în România
Mărașu
Mărașu
Mărașu (România)
Poziția geografică
Coordonate: 44°49′59″N 27°58′34″E ({{PAGENAME}}) / 44.83306°N 27.97611°E

Țară România
Județ Brăila


ReședințăMărașu
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Mărașu[*]Antonel Colceag[*][1] (PSD, octombrie 2020)

Suprafață
 - Total61,12 km²

Populație (2021)
 - Total2.236 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal817080

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Mărașu este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din satele Băndoiu, Măgureni, Mărașu (reședința), Plopi și Țăcău.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Ea se află în Insula Mare a Brăilei, pe malul unuia dintre cele două brațe ale Dunării, Dunărea Veche, reședința ei aflându-se la o distanță de 50 kilometri de orașul Brăila.

Unul din punctele de atracție turistică din apropiere este parcul natural din Insula Mică a Brăilei. Lacul Zăton se află la 4 km de satul Mărașu.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Componența etnică a comunei Mărașu

     Români (89,53%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (10,47%)




Componența confesională a comunei Mărașu

     Ortodocși (89,22%)

     Alte religii (0,13%)

     Necunoscută (10,64%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Mărașu se ridică la 2.236 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 2.913 locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (89,53%), iar pentru 10,47% nu se cunoaște apartenența etnică.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,22%), iar pentru 10,64% nu se cunoaște apartenența confesională.[4]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Mărașu este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Antonel Colceag[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din octombrie 2020. Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[5]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Partidul Național Liberal4      
Uniunea Salvați România1      

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, Mărașu era o târlă (așezare temporară) de pe teritoriul comunei Stăncuța și avea 166 locuitori.[6] Comuna Mărașu s-a constituit în 1931, atunci ea având în compunere satele Agana, Băndoiu, Bou, Cojocaru, Frecăței, Iapa, Mărășu, Nedeicu, Salcia, Strâmba, Tacan și Zagna.[7]

În 1950, comuna a fost arondată raionului Măcin din regiunea Galați și apoi (după 1956), raionului Hârșova din regiunea Dobrogea. Satul Strâmba a luat în 1964 numele de Măgureni, tot atunci desființându-se și satele Atârnați și Iapa.[8][9] În 1968, a revenit la județul Brăila, reînființat; tot atunci, s-a format și comuna Frecăței, cu sate desprinse din comuna Marasu, iar satele Cojocaru, Pantea, Scânteia și Zatna au fost comasate cu satul Mărașu.[10][11]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2020, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  3. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (). „Mărașul, tîrle” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 4. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 283. 
  7. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 73. . 
  8. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  9. ^ „Decretul nr. 798 din 17 decembrie 1964 pentru Îmbunătățirea împărțirii administrative a teritoriului Republicii Populare Romîne”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  10. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  11. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .