Ciuperci comestibile

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Ciuperci comestibile

Ciuperci comestibile din regnul Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota care au pălărie și picior (a nu se confunda cu ciupercile microscopice, mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze), există în număr mare. Aici sunt enumerate doar câteva exemplare. Și în România sunt cunoscute peste 2.500 de soiuri de ciuperci basidiomicete din care mai mult de 500 sunt comestibile, fiind mai mult sau mai puțin gustoase.

Nutriție și toxicitate[modificare | modificare sursă]

Recoltă de ciuperci

Din păcate multe din ciupercile comestibile pot fi confundate ușor cu ciuperci otrăvitoare de același gen din cauza similitudinii (ca de exemplu Amanita rubescens cu o canelură tipică pe manșetă și Amanita pantherina cu o canelură tipică la marginea pălăriei). Spre deosebire de plante, ciupercile au un citoschelet susținător din chitină care contribuie la scăderea digestibilității lor în cazul persoanelor cu sistem digestiv sensibil. De acea câteva soiuri trebuie fierte suficient de mult. Unele specii (de exemplu Amanita rubescens sau Boletus luridus - sin. Suillellus luridus), dacă sunt mâncate crud, devin toxice, altele - ca de exemplu Coprinopsis atramentaria, sin. Coprinus atramentarius dețin substanțe care pot duce la un disconfort în combinație cu alcool. Ciupercile comestibile trebuiesc prelucrate în stare proaspătă, deoarece proteinele lor structurale se descompun rapid, generând produși nesănătoși sau chiar toxici. Prin urmare, consumul de ciuperci comestibile degradate provoacă otrăviri care sunt mult mai frecvente decât intoxicațiile cu acelea cu adevărat otrăvitoare.[1][2]

Colectare[modificare | modificare sursă]

Ciuperci comestibile pot fi adunate pe tot parcursul anului, chiar și în iarnă ca Flammulina velutipes care crește pe trunchiuri de foioase precum conifere (octombrie-martie) sau Auricularia auricula-judae (sin. A. auricula, A. sambucina, Hirneola auricula), cunoscută din bucătăria asiatică ca Mu-Err, care se dezvoltă preferat pe scoarța socului bătrân (august-martie). Se spune, că „sezonul de ciuperci” începe cu luna august, durând până la sfârșitul lui octombrie, cea ce nu este corect. Nu numai că diferite specii nu cresc în aceste luni (ca de exemplu genul Morchella), mai mult formarea de corpuri fructifere depinde de un climat convenabil pentru apariția lor, ca de exemplu umiditate prin ploi calde și căldură suficientă. În caz de căldură uscată persistentă sau condiții de umezeală rece nu pot fi așteptate recolte.[3]

Se indică adesea, ciupercile să fie tăiate cu un cuțit ascuțit, în caz contrar miceliul ar putea fi rănit sau chiar distrus. Dar printr-o tăietură prea sus, restul ciupercii ar putea să putrezească contagiind și miceliul. Mai bine este extragerea buretelui din sol prin o rotire ușoară, acoperind locul după acea cu pământ și frunze. Această metodă este mai folositoare, fiindcă unele specii nu se pot defini sigur fără examinarea a bazei piciorului ( la Amanita). Ciupercile se colectează în coșuri sau hârtie, de preferat să evitați pungi de plastic, din cauza umidității create în ele, în scurt timp ciupercile se pot altera si deveni impropriu consumului.[4][5]

Listă de bureți comestibili[modificare | modificare sursă]

Ordinul Agaricales[modificare | modificare sursă]

Genul Agaricus (șampinioni)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Agaricus abruptibulbus 07.jpg
Agaricus abruptibulbus sin. Psalliota abruptibulba Migdală de pământ Gustos.[6]
Agaricus albolutescens Zeller 707213.jpg
Agaricus albolutescens Șampinion alb-gălbui Gustos.[7]
Agaricus arvensis.jpg
Agaricus arvensis, sin. Psalliota arvensis Ciupercă de câmp, șampinionul oilor, ciupercă de braniște Foarte gustos.[8]
Champignon Riesen (5).JPG
Agaricus augustus, sin. Psalliota augusta Șampinion văratic, Șampinion uriaș de pădure Foarte gustos.[9]
Agaricus.bitorquis.nathan.jpg
Agaricus bitorquis, sin. Psalliota bitorquis Ciupercă (albă) termofilă, bulgăre de zăpadă, șampinion de pavaj Excelent.[10]
2010-08-07 Agaricus campestris cropped.jpg
Agaricus campestris Șampinion, ciupercă de bălegar, ciupercă de gunoi Foarte gustos.[11]
Agaricus sylvaticus G7.JPG
Foarte gustos.[12]
Agaricus silvicola father and son.jpg
Foarte gustos.[13]

Genul Amanita (bureți cu volvă cu sau fără bulb, amanită)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Amanita caesarea cropped.jpg
Foarte gustos, crud toxic.[14]
2006-10-14 Amanita ceciliae crop.jpg
Crud toxic, destul de gustos.[15]
Amanita citrina (False Deathcap, D= Gelber Knollenblätterpilz, NL= Gele knolamaniet) with an bulb at his foot and a typical skirt hanging down, growing under beechtrees Oosterbeek - panoramio.jpg
Crud toxic, de savoare scăzută, nerecomandat. Pericolul de a-l confunda în special cu forme letale de genul Amanita este mare.[16]
Am.echin(2).jpg
Nu prea gustos, crud toxic, ușor de confundat cu specii mortale de genul Amanita.[17]
Amanita-fulva.jpg
Comestibil.[18]
Amanita spissa excelsa.jpg
|
Amanita spissa.JPG
Comestibil, crud toxic, ușor de confundat cu periculoasa Amanita pantherina.[19]
Amanita ovoidea 1.JPG
Tânăr destul de gustos, crud toxic, ușor de confundat cu specii mortale de genul Amanita.[20]
Muchomůrka růžová 1.jpg
Gustos, crud toxic, ușor de confundat cu periculoasa Amanita pantherina.[21]
2011-08-28 Amanita strobiliformis crop.jpg
Gustos, crud toxic și ușor de confundat cu specii toxice.[22]
2007-06-17 Amanita vaginata crop.jpg
Destul de gustos.[23]

Genul Armillaria (ghebe 1)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
2010-09-30 Armillaria mellea s.str. cropped.jpg
Foarte gustos nu de ingerat crud[24]
Armillaria ostoyae (sombere honingzwam) at the foot of a beechtree - panoramio.jpg
Gustos, nu de ingerat crud.[25]
2008-07-16 Armillaria tabescens cropped.jpg
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[26]

Genul Clitocybe (pâlnioare)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
2010-10-08 Ampulloclitocybe clavipes cropped.jpg
Destul de gustos, dar otrăvitor împreună cu alcool.[27]
Clitocybe-gibba.jpg
Gustos.[28] Nebelkappen (4).jpg Comestibilitate limitată.[29]
Clitocybe odora G2.1.jpg
Clitocybe odora
Comestibil.[30][31]

Genul Cortinarius (ciuperci cu cortină)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Cortinarius balteatus 111211wb.JPG Tânăr destul de gustos.[32]
C.caperatus.jpg
Foarte gustos.[33]
Cortinarius collinitus.jpg
Comestibil.[34]
Cortinarius glaucopus a1 (2).jpg
Comestibil, de calitate mediocră.[35]
Cortinarius praestans3.jpg
Foarte gustos.[36]
Cortinarius varius 02.jpg
Gustos.[37]
2008-08-22 Cortinarius violaceus (L.) Gray 18241.jpg
Comestibil.[38]

Genul Entoloma (pieptănuși)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Entoloma clypeatum a1 (2).JPG
Gustos, dar poate fi confundat cu letala Inocybe erubescens.[39]
2010-12-04 Entoloma bloxamii 2 60253.jpg
Necunoscută.
Comestibil, de calitate mediocră.[40]

Genul Gymnopus (ghebe 2)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Collybia dryophila 20061001w.jpg
Destul de gustos.[41]
Collybia fusipes 031005w.jpg
Comestibil.[42]

Genurile Hygrocybe și Hygrophorus (ciuperci higrofane, „melcești”)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Stumpfer Saftling Hygrocybe chlorophana.JPG
Necunoscută.
Comestibil.[43]
Hygrocybe coccinea mo38987.jpg
Comestibil.[44]
Hygrocybe miniata (Fr.) P. Kumm 552688.jpg
Comestibil.[45]
Hygrocybe punicea 3 Rosemary Winnall.JPG
Destul de gustos.[46]
Cuphophyllus niveus 20061126wa.jpg
Destul de gustos.[47]
Hygrophorus agathosmus G4.2.jpg
Comestibil.[48]
Hygrophorus eburneus-pastorino.JPG
Comestibil.[49]
Marzellerling3.jpg
Foarte gustos.[50]
Hygrophorus penarius.JPG Comestibil, conservat destul de gustos.[51]

Genul Laccaria (pâlnioare viu colorate)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Laccaria amethystina 2.jpg
Destul de gustos.[52]
Laccaria laccata JPG1.jpg
Destul de gustos.[53]
Laccaria maritima (Theodor.) Singer 470610.jpg
Destul de gustos, dar foarte nisipos și rar.[54]
2012-12-14 Laccaria proxima (Boud.) Pat 293250.jpg
Destul de gustos.[55]

Genul Lepista (nicoreți)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Fuchsiger Trichterling.jpg
Comestibil, probabil toxic consumat cu alcool.[56]
Lepista irina 41651.jpg
Destul de gustos[57]
Lepista nuda G3.jpg
Destul de gustos.[58]
2009-04-22 Lepista saeva (Fr.) P.D. Orton 41666.jpg
Violete false, ciuperca vulpii, nicorete Gustos.[59]

Genul Lycoperdon (pufaie)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Lycoperdon echinatum2.JPG
Tânăr comestibil.[60]
Lycoperdon excipuliforme BŻ7.jpg
Tânăr gustos.[61]
Flaschenbovist (9).JPG
Tânăr gustos.[62]
Lycoperdon pratense G5 (1).JPG
Tânăr gustos.[63]
Gramschatzer Wald 16.10.2016 Candlestick Fungus and Pear-shaped Puffball - Xylaria hypoxylon and Lycoperdon pyriforme (30757789372).jpg
Tânăr gustos.[64]
Staeublin Getaefelter (3).JPG
Tânăr gustos.[65]

Genul Macrolepiota (parasoli)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Gomba.jpg
Bine gustos.[66]
Macrolepiota mastoidea 3.jpg
Foarte gustos.[67]
Macrolepiota procera 1 (1).jpg
Foarte gustos, în special pregătit ca un șnițel.[68]
Kumulatka obszarpana (Chlorophyllum rhacodes).jpg
Foarte gustos.[69]

Genul Marasmius (bureciori)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Mycetinis alliaceus - panoramio - Björn S. (4).jpg
Destul de gustos, ciupercă de condiment.[70]
Schwindling Feld-001.jpg
Foarte gustos, ușor de confundat cu letalele C. dealbata și rivulosa.[71]
Marasmius scorodonius - Lindsey.jpg
Foarte gustos, ciupercă de condiment.[72]

Genul Pleurotus (păstrăvi, ciuperci de copac)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
2011-06-30 Pleurotus cornucopiae 2 70824 cropped.jpg
Foarte gustos.[73]
Seta de cardo (Pleurotus eryngii) Río Pisuerga. La Horadada. Valoria de Aguilar-P.JPG
Foarte gustos.[74][75]
Austernseitling (5).jpg
Foarte gustos.[76]
Lungenseitling.jpg
Foarte gustos.[77]

Genul Tricholoma (bureți cavalerești)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Tricholoma inocybeoides 686431.jpg
Necunoscută.
Comestibil, de valoare scăzută.[78]
Tricholoma atrosquamosum G5 (6).JPG
Necunoscută.
Destul de gustos.[79]
Tricholoma cingulatum, Mattersburger Wald 4 edit.jpg
Necunoscută.
Comestibil.[80]
Tricholoma colossus 687617.jpg
Destul de gustos.[81]
2009-10-04 Tricholoma columbetta (Fr.) P. Kumm 59842.jpg
Gustos.[82]
Tricholoma fucatum (Fr.) P. Kumm 72222.jpg
Necunoscută.
Comestibil, de valoare scăzută.[83]
Tricholoma imbricatum (8014853811).jpg
Necunoscută.
Comestibil, de valoare scăzută.[84]
Tricholoma orirubens 575924.jpg
Gustos.[85]
Tricholoma populinum 1129828.jpg
Comestibil, de valoare scăzută.[86]
Tricholoma portentosum G8(3).jpg
Necunoscută.
Foarte delicios.[87]
2013-10-13 Tricholoma scalpturatum (Fr.) Quél 375331.jpg
Necunoscută.
Comestibil, dar de calitate scăzută.[88]
Tricholoma terreum (2).JPG
Foarte gustos.[89]
Tricholomopsis rutilans G2.2.jpg
Comestibil, de valoare scăzută.[90]

Alte specii din ordinul Agaricales[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
2008-06-17 Agrocybe dura (Bolton) Singer 14446.jpg
Agrocybe dura sin. Pholiota dura Ciuperci de lan Comestibil.[91]
2011-05-17 Agrocybe praecox (Pers.) Fayod 146356 crop.jpg
Agrocybe praecox sin. Pholiota praecox Bureciori de pășune, burete de imaș Comestibil.[92]
Bovista plumbea 128403.jpg
Bovista plumbea Zburătoare cenușie, bășică cenușie sau pârhaiță Tânăr gustos, dar ceva greu de preparat. [93]
Calocybe gambosa 080420wa cropped.jpg
Gustos, dar confundări cu bureții mortali Inocybe patrouillardii, Entoloma sinuatum.[94][95]
Riesenbovist.jpg
Tânăr foarte gustos.[96]
Clavaria vermicularis- the White Worm Coral Fungus. - Flickr - Dick Culbert.jpg
Comestibilă, dar fără valoare culinară.[97]
Osinalicke buciny 05 mechovka obecna.jpg
Foarte gustos, dar ușor de confundat cu specii toxice de genul Clitocybe, în special cu Clitocybe phyllophila.[98]
Coprinellus micaceus Bykivnya 3.JPG
Tânăr comestibil, dar ingerat cu alcool destul de otrăvitor.[99]
Smooth Ink Cap (Coprinus atramentarius) (25255307908).jpg
Tânăr foarte gustos, dar ingerat cu alcool destul de otrăvitor.[100]
Fungi (1568365698).jpg
Numai tânăr foarte gustos.[101]
2008-08-08 Fistulina hepatica crop.jpg
Tânăr gustos.[102]
Pholiota.alnicola.-.lindsey.jpg
Comestibil.[103]
Flammulina velutipes, Velvet Shank, Hertfordshire, UK.jpg
Bine gustos.[104]
2008-12-08 Hypholoma capnoides (Fr.) P. Kumm 31447.jpg
Foarte gustos.[105]
Kuehneromyces mutabilis - Pholiote changeante (1).JPG
Poate fi confundat ușor cu buretele letal Galerina marginata. Foarte gustos.[106]
Lacrymaria lacrymabunda a2 (4).JPG
Comestibil.[107]
2012-10-09 Leucoagaricus leucothites (Vittad.) M.M. Moser ex Bon 270482.jpg
Destul de gustos.[108][109]
2016-10-22 Lyophyllum decastes (Fr.) Singer 705539.jpg
Gustos.[110]
Rettichhelmling002 (1).JPG
Condiționat comestibil, în doze mai mari toxic.[111] 2015 Ribnitzer Moor 03.jpg Comestibil.[112] Gelbstielige Muschelseitling Panellus serotinus.jpg Gustos, dar bătrân amar.[113]
Phaeolepiota aurea 10866-83fabfaacdf92ca2ba5a395f175754a4.jpg Gustos, dar crud sau prea puțin fiert foarte toxic, conținând HCN.[114]
XN Pholiota squarrosa 460.jpg
Comestibilitate restrânsă.[115]
Pluteus cervinus 20080420wa.jpg
Comestibil.[116]
Pluteus salcinus.jpg
Fiert comestibil, crud sau uscat otrăvitor, psihedelic.[117]
Psathyrella candolleana 01.jpg
Comestibil.[118]
Weißstielige Stockschwämmchen.jpg
Tânăr destul de gustos.[119]
Pseudoclitocybe cyathiformis (Bull.) Singer 268593.jpg
Comestibil.[120]
Strobilurus esculentus (8726584530).jpg
Foarte gustoși, dar mici.[121]
2011-09-24 Stropharia aeruginosa crop.jpg
Comestibil.[122]
Volvariella bombycina 125410.jpg
Gustos. Confuzie posibilă cu mortalele Amanita.[123]

Ordinul Auriculariales (ciuperci de copac gelatinoși)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Oreille de Judas-Ain.JPG
Foarte interesant.[124]
Auricularia mesenterica 3 BG.JPG
Tânăr comestibil.[125]
Pseudohydnum gelatinosum 05.jpg
Gustos, mâncat crud.[126]

Ordinul Boletales[modificare | modificare sursă]

Genul Boletus (hribi)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Vrganj crni Boletus aereus.JPG
Foarte gustos.[127]
Vrbenské rybníky - Boletus appendiculatus 01.jpg
Foarte gustos.[128]
Boletus edulis - Noteć Forest.jpg
Foarte gustos.[129]
Hřib kovář (62).jpg
Foarte gustos.[130]
2012-08-26 Boletus fechtneri Velenovsky 254739 crop.jpg
Foarte gustos.[131]
Xerocomus ferrugineus 578086.jpg
Gustos.[132]
Lanmaoa fragrans 484438.jpg
Foarte gustos.[133]
Okkervarganya.jpg
Foarte gustos.[134]
Boletus luridus 4.jpg
Foarte gustos, crud toxic.[135]
Boletus pinicola.jpg
Foarte gustos.[136]
Boletus regius 65726.jpg
Foarte gustos.[137]
Boletus reticulatus.JPG
Foarte gustos.[138]
2012-06-15 Xerocomus subtomentosus (L.) Fr 228138 crop.jpg
Gustos.[139]

Genul Leccinum (o formă de hribi cu picior solzos)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
2010-09-13 Leccinum aurantiacum 6555637461 crop.jpg
Foarte gustos.[140]
2014-10-17 Leccinum duriusculum (Schulzer ex Kalchbr.) Singer 514498.jpg
Foarte gustos.[141]
Leccinum scabrum 060912.jpg
Foarte gustos.[142]
2008-09-05 Leccinum variicolor crop.jpg
Gustos.[143]
Koźlarz pomarańczowy 7.jpg
Foarte gustos.[144]
Leccinum vulpinum Watling 773440.jpg
Foarte gustos.[145]

Genul Suillus (o formă de hribi mai mici)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Bovine Bolete - Suillus bovinus (37679535334).jpg
Comestibil.[146] Boletinus cavipes.JPG Destul de gustos.[147]
Třeboňsko - Suillus flavidus 01.jpg
Comestibil.[148]
Suillus granulatus 1.jpg
Gustos.[149]
Suillus grevillei.jpg
Bine gustos.[150]
Butterroehrling.jpg
Bine gustos.[151]
Suillus variegatus G28.jpg
Gustos.[152]
2007-08-14 Suillus viscidus cropped.jpg
Gustos.[153]

Genul Xerocomellus și Xerocomus (o formă de hribi mai mici)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
2012-07-10 Xerocomellus chrysenteron crop.jpg
Gustos.[154]
Boletus rubellus 20080913wb.JPG
Gustos.[155]

Alte specii din familia Boletaceae[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Buchwaldoboletus lignicola LE 02.jpg
Comestibil.[156]
Pfefferröhrling Chalciporus piperatus.jpg
Comestibil.[157]
Kupferroter Gelbfuß.jpg
Gustos.[158]
Gomphidius glutinosus x1.jpg
Gustos.[159]
Gomphidius roseus.jpg
Gustos.[160]
2011-12-03 Gyroporus castaneus (Bull.-Fr.) Quélet 187262.jpg
Foarte gustos.[161]
Piaskowiec modrak pl1.JPG
Bine gustos.[162]
2011-10-11 Hygrophoropsis aurantiaca crop.jpg
Comestibil.[163]
Eichhof 06.08.2017 Golden-gilled Bolete - Phylloporus pelletieri (36535256473).jpg
Gustos.[164]
Strubbelkopfröhrling.JPG
Tânăr comestibil.[165]
Paxillus atrotomentosus Syn. Tapinella atrotomentosa (GB= Velvet Rollrim, D= Samtfußkrempling, F= Paxille à pied noir, NL= Zwartvoetkrulzoom) brown spores and causes brown rot, at Warnsborn - panoramio.jpg
Comestibil.[166]
Bolet-amer 02.JPG
Foarte gustos, dar ușor de confundat cu amara Fierea pădurii.[167]

Ordinul Cantharellales[modificare | modificare sursă]

Genul Cantharellus (gălbiori și surate)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
2007-07-14 Cantharellus cibarius2.jpg
Foarte gustos.[168]
2010-08-24 Craterellus cinereus (Pers.) Quél 100703 cropped.jpg
Foarte gustos.[169]
Cantharellus amethysteus BW53 (6).jpg
Foarte gustos.[170]

Genul Craterellus (trâmbițe)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
2011-11-20 Craterellus cornucopioides (L.) Pers 183522 cropped.jpg
Foarte gustos.[171]
Cantharellus aurora.jpg
Foarte gustos.[172]
2012-10-08 Pseudocraterellus undulatus (Pers.) Rauschert 270050 crop.jpg
Foarte gustos.[173]
Cantharellus tubaeformis 1.jpg
Foarte gustos.[174]

Genul Hydnum (flocoșei)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
2012-08-29 Hydnum repandum L 256175 crop.jpg
Bine gustos.[175]
Terracotta Hedgehog - Hydnum rufescens (24827842428).jpg
Bine gustos.[176]

Alte specii din familia Cantharellaceae[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
2010-10-03 Clavulina cinerea (Bull.) J. Schröt 119309.jpg
Destul de gustos.[177]
Clavulina coralloides Podkomorské lesy.jpg
Gustos.[178]

Ordinul Gomphales (rămurele și măciuci/pilugele)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Clavariadelphus ligula - Pikkunuijakas, Barrklubbsvamp, Strap coral C IMG 3277.JPG
Tânăr comestibil, poate să fie amar.[179]
Clavariadelphus pistillaris Podkomorské lesy.jpg
Comestibil, poate să fie amar.[180]
2011-09-03 Clavariadelphus truncatus crop.jpg
Gustos.[181]
Gomphus clavatus II Totes Gebirge.jpg
Foarte gustos.[182]
2012-09-03 Ramaria aurea crop.jpg
Bine gustos. Poate fi ușor confundată cu Ramaria formosa.[183]
]
Foarte gustos.[184]
Ramaria flava a1 (4).JPG
Bine gustos.[185]
Ramaria rufescens.png
Tânăr comestibil.[186]

Ordinul Pezizales[modificare | modificare sursă]

Genul Gyromitra (zbârciogi falși)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
2011-04-19 Gyromitra fastigiata (Krombh.) Rehm 205086.jpg
Gustos, dar crud sau nu bine fiert destul de otrăvitor.[187]
Gyromitra gigas Podkomorské lesy.JPG
Foarte gustos, dar crud sau nu bine fiert destul de otrăvitor.[188]
Piispanhiippa Gyromitra infula IX04 4188.JPG
Foarte gustos, crud destul de otrăvitor.[189]

Genul Helvella (mitre)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Helvella acetabulum 47980.jpg
Destul de gustos.[190]
Helvella atra (38578666831).jpg
Destul de gustos, dar de comestibilitate restrânsă.[191]
Witte kluifzwam (Helvella Crispa). Locatie, Hortus (Haren, Groningen) 03.JPG
Bine gustos, dar de comestibilitate restrânsă.[192]
Eichhof 06.08.2017 Elastic Saddle - Helvella elastica (36925541120).jpg
De comestibilitate restrânsă.[193]
Helvella lacunosa I Sumava.jpg
Gustos, dar de comestibilitate restrânsă.[194]
Helvella macropus G4 (4).JPG
Necunoscută.
Comestibil și foarte savuros.[195]

Genul Morchella (zbârciogi)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Morchella Anatólica.jpg
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[196]
Morchella90.JPG
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[197]
Morchella costata 01.jpg
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[198]
Morchella crassipes.jpg
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[199]
Seta Morchella deliciosa 2009-4-26 SierraMadrona.jpg
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[200]
Morchella elata 83538.jpg
Foarte gustos, nu de ingerat crud..[201]
2011-04-30 Morchella esculenta.jpg
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[202]
Morchella-esculenta-1986.jpg
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[203]
LongNek1.JPG
Foarte gustos, nu de ingerat crud..[204]
Morchella steppicola, Грибы в Донецке 004.jpg
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[205]
Morchella (smardz), Poznan Wola, Hipodorm 02.jpg
Foarte gustos, nu de ingerat crud.[206]

Genul Otidea (urechiușe)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Otidea leporina 391192.jpg
Destul de gustos.[207]
Hare's Ear Fungus (Otidea onotica) - geograph.org.uk - 1107710.jpg
Comestibil.[208]

Genul Peziza (urechiușe)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Peziza badia BW46 (1).JPG
Comestibil.[209]
Disciotis venosa Morchelbecherling.jpg
Gustos.[210]
2006-05-28 Peziza vesiculosa.jpg
Comestibil, ciupercă medicală.[211]

Genul Tuber (trufe)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Tuber aestivum Valnerina 002.jpg Gustos.[212] Pilze d. Heimat, T. 45a - Tuber brumale.jpg Foarte gustos.[213]
Tuber excavatum.png
Tânăr comestibil.[214]
Tuber macrosporum 486366.jpg
Foarte gustos.[215]
Tuber magnatum Picco 690635.jpg
Excelent.[216]
Diamant noir Tuber melanosporum.jpg
Excelent.[217]
2016-11-10 Tuber mesentericum Vittadini 690955.jpg
Apreciat în diverse regiuni.[218]
2016-11-10 Tuber rufum Pico ex Fries 690966.jpg
Comestibil, dar de valoare scăzută.[219]
2016-11-10 Tuber uncinatum Chatin 691216.jpg
Foarte gustos.[220]

Genul Verpa (verpe)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Verpa bohemica BaczalDolny.JPG
Gustos. Confuzie posibilă cu mortala Gyromitra esculenta.[221]
Verpa conica Pukhivka.jpg
Gustos.[222]
Verpa digitaliformis Pers. (81915).jpg
Gustos.[223]

Alte specii ale ordinului[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Aleuria aurantia and some smoke.JPG
Destul de gustos.[224]
Discina ancilis BPN1 (8).jpg
Comestibil.[225]
Sarcoscypha Coccinea .R.H. 03.jpg
Comestibil.[226]
Sarcosphaera coronaria (Jacq.) J. Schröt 302963.jpg Crud foarte toxic, comestibil numai dupä o fierbere temeinică. Poate cauza probleme Sindrome helveliane (giromitriane).[227]
Maeandertrueffel.jpg
Gustos, dar toxic în stare crudă. [228]

Ordinul Phallales (bureți pucioși)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Phallus impudicus R6.jpg
Stinkhorn (Phallus impudicus) - geograph.org.uk - 1022487.jpg
Tânăr, în formă de ou, comestibil.[229]

Ordinul Polyporales (ciuperci cu pori)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Klapperschwamm (2).jpg
Tânăr foarte gustos.[230]
Laetiporus sulphureus, Lodz(Poland)01(js).jpg
Tânăr gustos.[231]
Lentinustigrinus3.jpg
Foarte tânăr bine comestibil.[232]
Meripilus giganteus (GB= Giant Polypore or Black-staining Polypore, D= Riesenporling, F= Polypore géant, NL= Reuzenzwam) white spores and causes white rot, that is starting to grow at the foot of an enormous Beech tree - panoramio.jpg
Tânăr comestibil.[233]
Żagiew łuskowata - trzon Polyporus squamosus.JPG
Tânăr comestibil.[234]
2008-02-10 Polyporus umbellatus crop.jpg
Tânăr gustos.[235]
Glucke Krause (2).jpg
Foarte gustos.[236]
Sparassis crispa fungus, Woodfidley, New Forest - geograph.org.uk - 261244.jpg
Foarte gustos.[237]

Ordinul Russulales[modificare | modificare sursă]

Genul Albatrellus (ciuperci cu pori mici)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Albatrellus-confluens.jpg
Albatrellus confluens sin. Polyporus confluens Ciuciulean de toamnă, gălbinea, gălbinele sau roine Gustos.[238]
Albatrellus ovinus T65.jpg
Tânăr foarte gustos, poate fi confundat ușor cu necomesibilul Albatrellus cristatus.[239]
2008-09-11 Albatrellus pes-caprae Pouzar 37540.jpg
Tânăr foarte gustos, poate fi confundat ușor cu necomesibilul Albatrellus cristatus..[240]

Genul Lactarius (lăptari, râșcovi)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Lactarius aurantiacus G6 (1).jpg
Limitat comestibil, poate să devină amar.[241]
2010-08-28 Lactarius camphoratus 54601.jpg
Comestibil, ciupercä de condiment.[242]
2009-09-28 Lactarius deliciosus cropped.jpg
Comestibil ca toate speciile cu lapte portocaliu sau roșu. Foarte gustos.[243]
Fichten-Reizker Lactarius deterrimus.jpg
Destul de gustos.[244]
Lactarius glyciosmus (3) (8021246850).jpg
Necunoscută.
Condiționat comestibil, miros de cocos, gust moderat iute.[245]
Lactarius helvus3.jpg
Comestibil uscat și pulverizat ca condiment, de altfel otrăvitor (gastrointestinal).[246]
Lactarius lignyotus BW 46.1.jpg
Gustos. Unul din puținii bureți comestibili cu lapte alb.[247]
Lactarius porninsis BS21 (2).jpg
Limitat comestibil, uneori amar.[248]
157554a.jpg
Comestibil, iute, ușor de confundat cu Lactarius vellereus.[249]
Lactarius quietus 2010 G1 crop.jpg
Comestibil, dar de calitate inferioară.[250]
Lactarius salmonicolor cropped.jpg
Bine gustos.[251]
2009-11-12 Lactarius sanguifluus 64507 crop.jpg
Bine gustos.[252]
Süßlicher Milchling Lactarius subdulcis (cropped).jpg
Comestibil.[253]
Lactarius volemus var. flavus 100925.jpg
Unul din puținii bureți comestibili cu lapte alb dulceag și foarte gustos.[254]

Genul Russula (vinețele)[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Taeubling Grasgruener- (2).jpg
Comestibil.[255]
Russula alutacea (Fr.) Fr. (306468).jpg
Gustos.[256]
Russula atropurpurea-2.jpg
Comestibil.[257]
Russula Aurea cropped.jpg
Gustos.[258]
2010-08-11 Russula claroflava Grove. ss. Melz, & Zv., J. Schff 98988.jpg
Gustos.[259]
Russula cyanoxantha.JPG
Bine gustos.[260]
Gemeine Weiß-Täubling Russula delica.jpg
Gustos.[261]
Russula grisea.jpg
Bine gustos.[262]
Russula heterophylla a1.JPG
Foarte gustos. Poate fi confundat cu tânăra Amanita phalloides.[263]
Braune Leder-Täubling Russula integra.jpg
Bine gustos.[264]
Russula - Flickr - S. Rae.jpg
Comestibil.[265]
Russula mustelina T65.JPG
Gustos.[266]
2011-07-31 Russula nauseosa.jpg
Comestibil.[267] Russula nigricans.jpg Comestibil.[268]
Russula-ochroleuca-taubling.jpg
Destul de gustos.[269]
2008-09-08 Russula olivacea (Schaeff.) Fr 271830.jpg
Foarte gustos.[270]
2012-06-15 Russula risigallina (Batsch) Saccardo 228083.jpg
Comestibil.[271]
Russula rosea.JPG
Comestibil.[272]
Russula vesca2.JPG
Bine gustos.[273]
Russ.het.jpg
Foarte gustos.[274]
Russula xerampelina JPG1.jpg
Gustos.[275]

Alte specii din familia Russulaceae[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Lentinellus cochleatus BS 6.1.JPG
Comestibil.[276]

Ordinul Thelephorales[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Sarcodon imbricatus0.jpg
Tânăr foarte gustos.[277]

Ordinul Tremellales[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Fungus at Holne - geograph.org.uk - 1086474.jpg Comestibil.[278]


Ciuperci ca produse alimentare[modificare | modificare sursă]

Ciuperci uscate

Ciupercile au o valoare nutritivă ridicată. Între altele conțin proteine vegetale, cele mai multe vitamine (vitamina A, B1-B9, B12, vitamina C, vitamina D, vitamina E, vitamina K), mineralele (calciu, fosfor, magneziu, sodiu, potasiu, seleniu, sulf), oligoelementele cupru, fier, fluor, iod, mangan, zinc precum și aminoacizii (ca de exemplu acid aspartic, acid glutamic, alanină, arginină, izoleucină, lizină. În același timp, ele conțin puține glucide și grăsimi și, prin urmare, sunt sărace în calorii.[279]

Ciupercile pot fi conservate în diferite feluri. Cel mai bun mod este uscatul bureților. De abia atunci mulți dintre ei dezvoltă savoarea lor extraordinară precum aroma tipică. O excepție reprezintă Cantharellus cibarius care devine amărui și vâscos. Cu toții pot să fie și congelați sau prelucrați conservă. În ultimul caz sunt în majoritate foarte moi și puțin gustoși.

Rezumat[modificare | modificare sursă]

În Europa sunt cunoscute mai mult de 6000 de soiuri de ciuperci basidiomicete din care peste 600 sunt sigur comestibile, iar aproximativ 200 sunt otrăvitoare și peste 800 necomestibile. Restul lor este de fapt bine descris, dar valoarea încă necunoscută.[280]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 155-157, ISBN 3-426-00312-0
  2. ^ Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 7, ISBN 3-8068-0215-7
  3. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 1-5 și pe paginile respective în vol. 1,2,3,4, ISBN 3-405-11774-7
  4. ^ Fritz Martin Engel, Fred Timber: „ Pilze: kennen – sammeln – kochen”, Editura Südwest, München 1969, p. 28-31
  5. ^ Luce Höllthaler: „Pilzdelikatessen”, Editura Wilhelm Heyne Verlag, München 1982, p. 26-30 ISDN 3-453-40334-7
  6. ^ Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 68-69
  7. ^ S. M. Zeller: „New or Noteworthy Agarics from the Pacific Coast States”, în: „Mycologia”, vol. 30, 1938, p. 468-474
  8. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 162-163, ISBN 3-405-11774-7
  9. ^ Michael Jordan : „The Encyclopedia of Fungi of Britain and Europe”, Editura David & Charles, Newton Abbot 1995, p. 221. ISBN 0-7153-0129-2
  10. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 180-181, ISBN 3-405-12116-7
  11. ^ Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 44, ISBN 3-8068-0215-7
  12. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 66-67, ISBN 3-405-12124-8
  13. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 134-135, ISBN 3-405-11568-2
  14. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 94-95, ISBN 3-405-11774-7
  15. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 30-31, ISBN 3-405-12081-0
  16. ^ Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 92, ISBN 978-1-4454-8404-4
  17. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 124-125, ISBN 3-405-11774-7
  18. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 26-27 - 1, ISBN 3-405-12081-0
  19. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 110-111, ISBN 3-405-11774-7
  20. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 106-107, ISBN 3-405-11774-7
  21. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, Münchenj, Berna Viena 1977, p. 118-119, ISBN 3-405-11568-2
  22. ^ Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 95, ISBN 978-1-4454-8404-4
  23. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 117-118, 120
  24. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 150-151, ISBN 3-405-11774-7
  25. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 24-25, ISBN 88-85013-25-2
  26. ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 142-143, ISBN 978-3-440-13447-4
  27. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 144-146, ISBN 3-426-00312-0
  28. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 134-135, ISBN 978-3-440-13447-4
  29. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 322-323, ISBN 3-405-11774-7
  30. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 322-323/1, ISBN 3-405-12116-7
  31. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 354-355, ISBN 88-85013-46-5
  32. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 136-137, ISBN 3-405-12081-0
  33. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 138, ISBN 978-3-8427-0483-1
  34. ^ Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 274-275, ISBN 978-3-8354-1839-4
  35. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 168-169, ISBN 3-405-12081-0
  36. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 169-171, ISBN 3-426-00312-0
  37. ^ Renate & Wilhelm Volk: „Pilze erkennen und delikat zubreiten“, Editura Ulmer, Stuttgart 1999, p. 83, ISBN 3-8001-3656-2
  38. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 222-223, ISBN 978-3-440-13447-4
  39. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 238-239, ISBN 978-3-440-14530-2
  40. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 248-249 - 2, ISBN 3-405-11774-7
  41. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 260-261, ISBN 3-405-12116-7
  42. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 262-263, ISBN 3-405-12116-7
  43. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 454-455, ISBN 88-85013-46-5
  44. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 450-451, ISBN 3-405-12081-0
  45. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 454-455, ISBN 3-405-12081-0
  46. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 438-439, ISBN 3-405-12116-7
  47. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 390-391, ISBN 3-405-12124-8
  48. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 436-437, ISBN 3-405-12116-7
  49. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 410-411, ISBN 88-85013-37-6
  50. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 118-119, ISBN 978-3-440-13447-4
  51. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 436-437, ISBN 3-405-12081-0
  52. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 260-261, ISBN 3-405-12116-7
  53. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 270-271, ISBN 3-405-12081-0
  54. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 382-383, ISBN 88-85013-46-5
  55. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 248-249, ISBN 3-405-12124-8
  56. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 342-343, ISBN 3-405-12116-7
  57. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 316-317, ISBN 3-405-12081-0
  58. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 300-301, ISBN 3-405-11774-7
  59. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 322-325, ISBN 3-405-12081-0
  60. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 218-219, ISBN 3-405-11568-2
  61. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 304-305, ISBN 978-3-440-13447-4
  62. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 221-222. 224, ISBN 3-426-00312-0
  63. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 572-573 - 1, ISBN 88-85013-25-2
  64. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 586-587 - 2, ISBN 3-405-12116-7
  65. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 584-585, ISBN 3-405-12116-7
  66. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 290-291 ISBN 978-3-440-13447-4
  67. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 32-33, ISBN 3-405-12124-8
  68. ^ Luce Höllthaler: „Pilzdelikatessen”, Editura Wilhelm Heyne Verlag, München 1982, p. 91-92 ISDN 3-453-40334-7
  69. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 124-125, ISBN 3-405-11568-2
  70. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 116, ISBN 3-405-11568-2
  71. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 174-175, ISBN 978-3-440-13447-4
  72. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 151-153, ISBN 3-426-00312-0
  73. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 69, ISBN 978-3-8427-0483-1
  74. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 462-463 - 2, ISBN 3-405-12116-7
  75. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 380-381, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)
  76. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 80-81, ISBN 978-3-440-13447-4
  77. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 414-415 - 2, ISBN 3-405-12124-8
  78. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 410-413, ISBN 88-85013-46-5
  79. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 264-265, ISBN 3-405-12124-8
  80. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 298-299, ISBN 3-405-12081-0
  81. ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 160-161, ISBN 978-3-440-13447-4
  82. ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 156-157, ISBN 978-3-440-13447-4
  83. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 342-343, ISBN 88-85013-37-6
  84. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 296-297, ISBN 3-405-12081-0
  85. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 314-3157, ISBN 88-85013-25-2
  86. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 306-307, ISBN 88-85013-25-2
  87. ^ Ioana Tudor: „Ciupercile din flora spontană a României, cap. 2.1.86, Editura Gramen, București 2010
  88. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 300-301 - 1, ISBN 3-405-12081-0
  89. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 92, ISBN 978-3-8427-0483-1
  90. ^ E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 92-93, ISBN 3-405-11568-2
  91. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 124-125, ISBN 3-405-12124-8
  92. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 124-125, ISBN 3-405-12124-8
  93. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 592-593, ISBN 3-405-12116-7
  94. ^ Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 71, ISBN 3-8068-0215-7
  95. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 123, 125-126
  96. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 216-217, ISBN 3-405-11568-2
  97. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 460-461, ISBN 978-3-440-14530-2
  98. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 114-116, ISBN 978-3-8427-0483-1
  99. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 60-61, ISBN 3-405-12081-0
  100. ^ Elena Cristina Mincu, Răzvan Țuculescu: „Ciupercile din România”, Editura Galaxia Gutenberg, Târgu-Lăpuș 2010, p. 154-156
  101. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 324-325, ISBN 3-85502-0450
  102. ^ Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 204, 209, ISBN 978-1-4454-8404-4
  103. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 96-97, ISBN 3-405-12081-0
  104. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 155-157, ISBN 3-426-00312-0
  105. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 316-317, ISBN 978-3-440-14530-2
  106. ^ Andreas Neuner: „BLV Naturführer 3 – Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft mbH, München 1975, p. 94-95 ISBN 3-405-11345-8
  107. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 335, ISBN 3-85502-0450
  108. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 142-143, ISBN 3-405-12116-7
  109. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 40-41, ISBN 88-85013-57-0
  110. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2
  111. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 139, 141, ISBN 3-426-00312-0
  112. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 194-195, ISBN 978-3-440-14530-2
  113. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 454-455 - 1, ISBN 88-85013-25-2
  114. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 286-287, ISBN 978-3-440-14530-2
  115. ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 256-257, ISBN 978-3-440-13447-4
  116. ^ Andreas Neuner: „BLV Naturführer – Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München-Bern-Viena 1976, p. 66-67, ISBN 3-405-11345-8
  117. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 308-309, ISBN 88-85013-46-5
  118. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 184-185, ISBN 3-405-12116-7
  119. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 86-87, ISBN 3-405-12124-8
  120. ^ Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 181-182
  121. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 268-269, ISBN 3-405-12116-7
  122. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 250-251, ISBN 978-3-440-13447-4
  123. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 244-245, ISBN 978-3-440-14530-2
  124. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 602-603, ISBN 3-405-12116-7
  125. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 520-521, ISBN 3-405-12124-8
  126. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 606-607, ISBN 3-405-12081-0
  127. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 478-479, ISBN 3-405-11774-7
  128. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 476-477, ISBN 3-405-12116-7
  129. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „Pilze”, Editura Silva, Zürich 1986, p. 11, 121
  130. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 89, 91-92, ISBN 3-426-00312-0
  131. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 492-493, ISBN 3-405-12081-0
  132. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 514-515 - 2, ISBN 3-405-12116-7
  133. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 697-698, ISBN 3-405-12081-0
  134. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 36-37, ISBN 978-3-440-13447-4
  135. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 49, ISBN 3-85502-0450
  136. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 470-471, ISBN 3-405-11774-7
  137. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 468-477, ISBN 3-405-12081-0
  138. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 472-473, ISBN 3-405-11774-7
  139. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 498-499, ISBN 3-405-11774-7
  140. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 95-97, ISBN 3-426-00312-0
  141. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 484-485, ISBN 88-85013-25-2
  142. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 514-515, ISBN 3-405-11774-7
  143. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 432-433, ISBN 88-85013-37-6
  144. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 520-521, ISBN 3-405-11774-7
  145. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 516-517, ISBN 3-405-12081-0
  146. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 64-65, ISBN 978-3-440-14530-2
  147. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 56-57, ISBN 978-3-440-14530-2
  148. ^ Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „ Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 265
  149. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 34, ISBN 3-85502-0450
  150. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 186-187, ISBN 3-405-11568-2
  151. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 85-86, ISBN 3-426-00312-0
  152. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 516-517, ISBN 3-405-12116-7
  153. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 516-517, ISBN 3-405-12116-7
  154. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 44-45, ISBN 3-85502-0450
  155. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 524-525, ISBN 3-405-11774-7
  156. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 522-523, ISBN 3-405-12081-0
  157. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 514-515, ISBN 3-405-11774-7
  158. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 27, 98-99, ISBN 3-426-00312-0
  159. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 448-449, ISBN 3-405-11774-7
  160. ^ Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 376-377, ISBN 978-3-8354-1839-4
  161. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 490-491, ISBN 88-85013-46-5
  162. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 62-63, ISBN 978-3-440-14530-2
  163. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 92-93, ISBN 978-3-440-14530-2
  164. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 64-65, ISBN 978-3-440-14530-2
  165. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 542-543, ISBN 3-405-12116-7
  166. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 90-91, ISBN 978-3-440-14530-2
  167. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 444-445, ISBN 3-405-12124-8
  168. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 436-437, ISBN 3-405-11774-7
  169. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 58-59, ISBN 3-405-11568-2
  170. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 446-447, ISBN 3-405-12116-7
  171. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 445-446, ISBN 3-405-11774-7
  172. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 448-449, ISBN 3-405-12116-7
  173. ^ Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. X, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1929, p. +tab. 484
  174. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 588, ISBN 3-85502-0450
  175. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 548-549, ISBN 3-405-11774-7
  176. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 582-583, ISBN 3-405-12081-0
  177. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 542-543, ISBN 88-85013-37-6
  178. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 6, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1989, p. 594-595, ISBN 88-85013-46-5
  179. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 458-459, ISBN 3-405-12124-8
  180. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 608-609 - 1, ISBN 3-405-12081-0
  181. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 608-609 - 2, ISBN 3-405-12081-0
  182. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 454-455, ISBN 3-405-12116-7
  183. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 214-216, ISBN 3-426-00312-0
  184. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 215, 217, ISBN 3-426-00312-0
  185. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 610-611, ISBN 3-405-12081-0
  186. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 558-559, ISBN 3-405-11774-7
  187. ^ Edmund Michael, Bruno Hennig, Hanns Kreisel: „Handbuch für Pilzfreunde“, vol. 2: „Nichtblätterpilze (Basidiomyzeten ohne Blätter, Askomyzeten)“, editia a 3-a, Editura Fischer, Jena 1986, p. 378, ISBN 3-437-30347-3
  188. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 660-661, ISBN 3-405-12081-0
  189. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 234-236, ISBN 3-426-00312-0
  190. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 668-669, ISBN 978-3-440-14530-2
  191. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 346-347, ISBN 3-405-12124-8
  192. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 40-41, ISBN 3-405-11568-2
  193. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 620-621, ISBN 3-405-12116-7
  194. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 662-663 - 2, ISBN 3-405-12081-0
  195. ^ J. E. și M. Lange]]: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 38-39, ISBN 3-405-11568-2
  196. ^ Mustafa Ișiloğlu, Hakan Alli, Brian M. Spooner,.M. Halil Solak: „Morchella anatolica (Ascomycota), a new species from southwestern Anatolia, Turkey”, în: Mycologia, vol. 102, nr. 2, Editura Taylor & Francis, Ltd.,, New York 2010, p. 455-458
  197. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 641, ISBN 3-85502-0450
  198. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 326-327, ISBN 978-3-440-13447-4
  199. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 538-539, ISBN 3-405-12124-8
  200. ^ Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XXIV, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1932, p. + tab. 1157, 1158
  201. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 225, ISBN 978-3-8427-0483-1
  202. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 230, 232, ISBN 3-426-00312-0
  203. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 326-327, ISBN 978-3-440-13447-4
  204. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 660-661, ISBN 978-3-440-14530-2
  205. ^ J. Häffner & Z. Lukacz: „Rezente Acomycetenfunde”, XVIII, în: „Rheinland-Pfälzisches Pilzjournal”, nr. 5, 1996, p. 108-118
  206. ^ Giacomo Bresadola: „Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati”, vol. 2, Editura J. Zippel, Trento 1892, p. 257-259 (în limba latină)
  207. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 678-679, ISBN 978-3-440-14530-2
  208. ^ Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XXV, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1933, p. 133, tab. 1222
  209. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 670-671, ISBN 3-405-12081-0
  210. ^ Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 226, ISBN 978-1-4454-8404-4
  211. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 668-669, ISBN 3-405-12081-0
  212. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 690-691 - 1, ISBN 3-405-12081-0
  213. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 576-577, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)
  214. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 574-575 - 2, ISBN 3-405-12124-8
  215. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 634-635, ISBN 88-85013-37-6
  216. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 634-635, ISBN 3-405-11774-7
  217. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 574-575 - 1, ISBN 3-405-12124-8
  218. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 604-605, ISBN 88-85013-25-2
  219. ^ Bruno Cetto „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 602-603, ISBN 88-85013-25-2
  220. ^ G. Gregori: „L'espèce Tuber uncinatum en Italie: écologie, commercialisation et valorisation”, în: Österreichische Zeitschrift für Pilzkunde”, vol. 19, Viena 2010, p. 265-271
  221. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 656-657, ISBN 3-405-12081-0
  222. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 40-41, ISBN 3-405-11568-2
  223. ^ Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XXIV, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1932, p. și tab. 1181
  224. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 227, 231-232, ISBN 3-426-00312-0
  225. ^ Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, p. 640-641, ISBN 978-3-8354-1839-4
  226. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 610-611, ISBN 3-405-11774-7
  227. ^ Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 330-331, ISBN 978-3-440-13447-4
  228. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 576-577, ISBN 3-405-12124-8
  229. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 223, 225-228, ISBN 3-426-00312-0
  230. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 314-315, ISBN 978-3-440-13447-4
  231. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 213, ISBN 978-3-8427-0483-1
  232. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 478-479, ISBN 3-405-12081-0
  233. ^ Gheorghe Sălăgeanu, Anișoara Sălăgeanu: „Determinator pentru recunoașterea ciupercilor comestibile, necomestibile și otrăvitoare din România”, Editura Ceres, București 1985, p. 113
  234. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 212, ISBN 978-3-8427-0483-1
  235. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 554-555, ISBN 3-405-12116-7
  236. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 217-218, 220, ISBN 3-426-00312-0
  237. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 552-553, ISBN 3-405-11774-7
  238. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 546-547, ISBN 3-405-12116-7
  239. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 94-95, ISBN 3-405-11774-7
  240. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 562-563, ISBN 3-405-12116-7
  241. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 374-375, ISBN 88-85013-37-6
  242. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 180-182, ISBN 3-426-00312-0
  243. ^ Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 62, ISBN 3-8068-0215-7
  244. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 374-375, ISBN 3-405-12081-0
  245. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 380-381 - 2, ISBN 3-405-12081-0
  246. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 308-309, ISBN 3-405-12124-8
  247. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 382-383, ISBN 3-405-12081-0
  248. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 82-83, ISBN 978-3-440-13447-4
  249. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 172-174, ISBN 3-426-00312-0
  250. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 386-387, ISBN 3-405-12081-0
  251. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 348-349, ISBN 3-405-12116-7
  252. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 350-351, ISBN 3-405-12116-7
  253. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 378-379, ISBN 88-85013-37-6
  254. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 230, 232, ISBN 3-426-00312-0
  255. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 201-202, ISBN 3-426-00312-0
  256. ^ Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 66-67, ISBN 978-3-440-13447-4
  257. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 350-351, ISBN 3-405-12124-8
  258. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 372-373, ISBN 3-405-11774-7, ISBN 3-405-12124-8
  259. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 324-325, ISBN 3-405-12124-8
  260. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 368-369, ISBN 3-405-11774-7
  261. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2
  262. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 398-399, ISBN 3-405-12116-7
  263. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 406-407, ISBN 88-85013-25-2
  264. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 380-381, ISBN 3-405-12116-7
  265. ^ Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 60-61, ISBN 978-3-440-13447-4
  266. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 424-425, ISBN 3-405-12116-7
  267. ^ Marcel Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 62-63, ISBN 978-3-440-13447-4
  268. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 392-393, ISBN 3-405-12116-7
  269. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 418-419, ISBN 3-405-12081-0
  270. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 410-411, ISBN 978-3-440-14530-2
  271. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 420-421, ISBN 3-405-12116-7
  272. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 202-204, ISBN 3-426-00312-0
  273. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 404-405, ISBN 3-405-11774-7
  274. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 199, 201, ISBN 3-426-00312-0
  275. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 408-409, ISBN 978-3-440-14530-2
  276. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 151, 153, ISBN 3-426-00312-0
  277. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 550-551, ISBN 3-405-11774-7
  278. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 622-623 - 1, ISBN 3-405-12081-0
  279. ^ Valoarea nutritivă a ciupercilor
  280. ^ Despre ciuperci

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bruno Cetto: volumele 1-7
  • (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012,ISBN 978-3-440-13447-4
  • Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, ISBN 3-85502-0450
  • Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8
  • Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4
  • Heinrich Dörfelt, Gottfried Jetschke (Ed.): „Wörterbuch der Mykologie”, Editura Spektrum, Heidelberg 2001, ISBN 3-8274-0920-9
  • Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, ISBN 3-8068-0215-7
  • Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1
  • J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 116, ISBN 3-405-11568-2
  • Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2
  • Csaba Locsmándi, Gizella Vasas: „Ghidul culegătorului de ciuperci”, Editura Casa, Cluj-Napoca 2013, ISBN 9786068527147, 192 p.
  • Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4
  • Andreas Neuner: „BLV Naturführer – Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München-Bern-Viena 1976, ISBN 3-405-11345-8
  • Renate & Wilhelm Volk: „Pilze sicher bestimmen und delikat zubreiten“, Editura Ulmer, Stuttgart 1999, ISBN 3-8001-3656-2
  • Bucătăria românească cu ciuperci
  • Bunătăți din ciuperci

Legături externe[modificare | modificare sursă]