Ciuperci comestibile

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Ciuperci comestibile

Ciuperci comestibile din regnul Fungi de tip Ascomycota precum Basidiomycota (care au pălărie și picior), a nu se confunda cu ciupercile microscopice, mucegaiurile și cele care produc bolile numite micoze) există în număr mare. Aici sunt enumerate doar câteva exemplare. Și în România sunt cunoscute peste 2.500 de soiuri de ciuperci basidiomicete din care mai mult de 500 sunt comestibile, fiind mai mult sau mai puțin gustoase.

Nutriție și toxicitate[modificare | modificare sursă]

Recoltă de ciuperci

Din păcate multe din ciupercile comestibile pot fi confundate ușor cu ciuperci otrăvitoare de același gen din cauza similitudinii (ca de exemplu Amanita rubescens cu o canelură tipică pe manșetă și Amanita panterina cu o canelură tipică la marginea pălăriei). Spre deosebire de plante, ciupercile au un citoschelet susținător din chitină care contribuie la scăderea digestibilității lor în cazul persoanelor cu sistem digestiv sensibil. De acea câteva soiuri trebuie fierte suficient de mult. Unele specii (de exemplu Amanita rubescens sau Boletus luridus - sin. Suillellus luridus), dacă sunt mâncate crud, devin toxice, altele - ca de exemplu Coprinopsis atramentaria, sin. Coprinus atramentarius dețin substanțe care pot duce la un disconfort în combinație cu alcool. Ciupercile comestibile trebuiesc prelucrate în stare proaspătă, deoarece proteinele lor structurale se descompun rapid, generând produși nesănătoși sau chiar toxici. Prin urmare, consumul de ciuperci comestibile degradate provoacă otrăviri care sunt mult mai frecvente decât intoxicațiile cu acelea cu adevărat otrăvitoare.[1][2]

Colectare[modificare | modificare sursă]

Ciuperci comestibile pot fi adunate pe tot parcursul anului, chiar și în iarnă ca Flammulina velutipes care crește pe trunchiuri de foioase precum conifere (octombrie-martie) sau Auricularia auricula-judae (sin. A. auricula, A. sambucina, Hirneola auricula), cunoscută din bucătăria asiatică ca Mu-Err, care se dezvoltă preferat pe scoarța socului bătrân (august-martie). Se spune, că „sezonul de ciuperci” începe cu luna august, durând până la sfârșitul lui octombrie, cea ce nu este corect. Nu numai că diferite specii nu cresc în aceste luni (ca de exemplu genul Morchella), mai mult formarea de corpuri fructifere depinde de un climat convenabil pentru apariția lor, ca de exemplu umiditate prin ploi calde și căldură suficientă. În caz de căldură uscată persistentă sau condiții de umezeală rece nu pot fi așteptate recolte.[3]

Se indică adesea, ciupercile să fie tăiate cu un cuțit ascuțit, în caz contrar miceliul ar putea fi rănit sau chiar distrus. Dar printr-o tăietură prea sus, restul ciupercii ar putea să putrezească contagiind și miceliul. Mai bine este extragerea buretelui din sol prin o rotire ușoară, acoperind locul după acea cu pământ și frunze. Această metodă este mai folositoare, fiindcă unele specii nu se pot defini sigur fără examinarea a bazei piciorului ( la Amanita). Bureții sunt de colectat mereu în, de exemplu, coșuri, nici odată în pungi de plastic, altfel se stric în foarte scurt timp, devenind tare otrăvitori.[4][5]

Listă de bureți comestibili[modificare | modificare sursă]

Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații Aspect Denumirea științifică Denumirea populară Observații
Champignon Riesen (5).JPG
Agaricus augustus, sin. Psalliota augusta Șampinion văratic, Șampinion uriaș de pădure Foarte gustos.[6]
Agaricus arvensis.jpg
Agaricus arvensis, sin. Psalliota arvensis Ciupercă de câmp, șampinionul oilor, ciupercă de braniște Foarte gustos.[7]
2010-08-07 Agaricus campestris cropped.jpg
Agaricus campestris Șampinion, ciupercă de bălegar, ciupercă de gunoi Foarte gustos.[8]
Agaricus sylvaticus G7.JPG
Foarte gustos.[9]
Agaricus silvicola father and son.jpg
Agaricus silvicola sin. Psalliota silvicola
Foarte gustos.[10]
Albatrellus ovinus T65.jpg
Tânăr foarte gustos.[11]
Amanita caesarea cropped.jpg
Foarte gustos.[12]
Amanita citrina (4503847751).jpg
Comestibil, dar ușor de confundat cu specii mortale de genul Amanita.[13]
Muchomůrka růžová 1.jpg
Gustos. Ușor de confundat cu periculuasa Amanita pantherina.[14]
2007-06-17 Amanita vaginata crop.jpg
Destul de gustos.[15]
2010-09-30 Armillaria mellea s.str. cropped.jpg
Foarte gustos.[16]
2008-07-16 Armillaria tabescens cropped.jpg
Foarte gustos.[17]
Oreille de Judas-Ain.JPG
Foarte interesant.[18]
Vrganj crni Boletus aereus.JPG
Foarte gustos.[19]
Boletus edulis - Noteć Forest.jpg
Foarte gustos.[20]
Hřib kovář (62).jpg
Foarte gustos.[21]
Boletus luridus 4.jpg
Foarte gustos.[22]
Boletus pinicola.jpg
Foarte gustos.[23]
Boletus reticulatus.JPG
Foarte gustos.[24]
Calocybe gambosa 080420wa cropped.jpg
Gustos, dar confundări cu bureții mortali Inocybe patrouillardii, Entoloma sinuatum.[25][26]
Riesenbovist.jpg
Tânăr f. gustos, în special cu jumări de ou sau pregătit ca șnițel.[27]
2007-07-14 Cantharellus cibarius2.jpg
Foarte gustos.[28]
Kupferroter Gelbfuß.jpg
Gustos.[29] Nebelkappen (4).jpg Comestibilitate limitată.[30]
Osinalicke buciny 05 mechovka obecna.jpg
Foarte gustos.[31]
Fungi (1568365698).jpg
Numai tânăr foarte gustos.[32]
C.caperatus.jpg
Foarte gustos.[33]
Cortinarius varius 02.jpg
Gustos.[34]
2008-08-22 Cortinarius violaceus (L.) Gray 18241.jpg
Comestibil.[35]
2011-11-20 Craterellus cornucopioides (L.) Pers 183522 cropped.jpg
Foarte gustos.[36]
Cantharellus aurora.jpg
Foarte gustos.[37]
Cantharellus tubaeformis 1.jpg
Foarte gustos.[38]
Entoloma clypeatum a1 (2).JPG
Gustos, dar poate fi confundat cu letala Inocybe erubescens.[39]
2008-08-08 Fistulina hepatica crop.jpg
Tânăr gustos.[40]
Flammulina velutipes, Velvet Shank, Hertfordshire, UK.jpg
Gomphidius glutinosus x1.jpg
Gustos.[42]
Gomphus clavatus II Totes Gebirge.jpg
Foarte gustos.[43]
Klapperschwamm (2).jpg
Tânăr foarte gustos.[44]
Collybia fusipes 031005w.jpg
Comestibil.[45]
Gyromitra gigas Podkomorské lesy.JPG
Foarte gustos, dar comestibilitate restrânsă.[46]
Piispanhiippa Gyromitra infula IX04 4188.JPG
Foarte gustos.[47]
Piaskowiec modrak pl1.JPG
Bine gustos.[48]
Witte kluifzwam (Helvella Crispa). Locatie, Hortus (Haren, Groningen) 03.JPG
Bine gustos, dar cu comestibilitate restrânsă.[49]
2012-08-29 Hydnum repandum L 256175 crop.jpg
Bine gustos.[50]
2011-10-11 Hygrophoropsis aurantiaca crop.jpg
Comestibil.[51]
Hygrophorus eburneus-pastorino.JPG
Comestibil.[52]
Marzellerling3.jpg
Foarte gustos.[53]
Kuehneromyces mutabilis - Pholiote changeante (1).JPG
Poate fi confundat ușor cu buretele letal Galerina marginata. Foarte gustos.[54]
Lacc.lacc.jpg
Gustos.[55]
2009-09-28 Lactarius deliciosus cropped.jpg
Comestibil ca toate speciile cu lapte portocaliu sau roșu. Foarte gustos.[56]
Lactarius lignyotus BW 46.1.jpg
Gustos. Unul din puținii bureți comestibili cu lapte alb.[57]
157554a.jpg
Comestibil, dar iute.[58]
Süßlicher Milchling Lactarius subdulcis (cropped).jpg
Comestibil.[59]
Lactarius volemus var. flavus 100925.jpg
Unul din puținii bureți comestibili cu lapte alb dulceag și foarte gustos.[60]
Laetiporus sulphureus, Lodz(Poland)01(js).jpg
Tânăr gustos.[61]
2010-09-13 Leccinum aurantiacum 6555637461 crop.jpg
Foarte gustos.[62]
Leccinum scabrum 060912.jpg
Foarte gustos.[63]
2008-09-05 Leccinum variicolor crop.jpg
Gustos.[64]
Koźlarz pomarańczowy 7.jpg
Foarte gustos.[65]
Lepista nuda G3.jpg
Destul de gustos.[66]
2016-10-22 Lyophyllum decastes (Fr.) Singer 705539.jpg
Gustos.[67]
Gomba.jpg
Bine gustos.[68]
Macrolepiota mastoidea 3.jpg
Foarte gustos.[69]
Macrolepiota procera 1 (1).jpg
Foarte gustos, în special pregătit ca un șnițel.[70]
Kumulatka obszarpana (Chlorophyllum rhacodes).jpg
Foarte gustos.[71]
Schwindling Feld-001.jpg
Foarte gustos, ușor de confundat cu letalele C. dealbata și rivulosa.[72]
Morchella90.JPG
Foarte gustos.[73]
Morchella crassipes.jpg
Foarte gustos.[74]
Morchella elata 83538.jpg
Foarte gustos.[75]
2011-04-30 Morchella esculenta.jpg
Foarte gustos.[76]
LongNek1.JPG
Foarte gustos.[77]
Morchella steppicola, Грибы в Донецке 004.jpg
Foarte gustos.[78]
Morchella (smardz), Poznan Wola, Hipodorm 02.jpg
Foarte gustos.[79]
Hare's Ear Fungus (Otidea onotica) - geograph.org.uk - 1107710.jpg
Comestibil.[80]
XN Pholiota squarrosa 460.jpg
Comestibilitate restrânsă.[81]
Peziza badia BW46 (1).JPG
Comestibil.[82]
2011-06-30 Pleurotus cornucopiae 2 70824 cropped.jpg
Foarte gustos.[83]
Austernseitling (5).jpg
Foarte gustos.[84]
Pluteus cervinus 20080420wa.jpg
Comestibil.[85]
Żagiew łuskowata - trzon Polyporus squamosus.JPG
Tânăr comestibil.[86]
2008-02-10 Polyporus umbellatus crop.jpg
Tânăr gustos.[87]
Pseudohydnum gelatinosum 05.jpg
Gustos, mâncat crud.[88]
2012-09-03 Ramaria aurea crop.jpg
Bine gustos. Poate fi ușor confundată cu Ramaria formosa.[89]
]
Foarte gustos.[90]
Ramaria flava a1 (4).JPG
Bine gustos.[91]
Taeubling Grasgruener- (2).jpg
Comestibil.[92]
Russula alutacea (Fr.) Fr. (306468).jpg
Gustos.[93]
Russula Aurea cropped.jpg
Gustos.[94]
2010-08-11 Russula claroflava Grove. ss. Melz, & Zv., J. Schff 98988.jpg
Gustos.[95]
Russula cyanoxantha.JPG
Bine gustos.[96]
Gemeine Weiß-Täubling Russula delica.jpg
Gustos.[97]
Russula heterophylla a1.JPG
Foarte gustos. Poate fi confundat cu tânăra Amanita phalloides.[98]
Braune Leder-Täubling Russula integra.jpg
Bine gustos.[99]
2012-06-15 Russula risigallina (Batsch) Saccardo 228083.jpg
Comestibil.[100]
Russula rosea.JPG
Comestibil.[101]
Russula vesca2.JPG
Bine gustos.[102]
2010-09-06 Russula heterophylla (Fr.) Fr 105689.jpg
Foarte gustos.[103]
Russula xerampelina JPG1.jpg
Gustos.[104]
Sarcodon imbricatus0.jpg
Tânăr foarte gustos.[105]
Sparassis crispa fungus, Woodfidley, New Forest - geograph.org.uk - 261244.jpg
Foarte gustos.[106]
Glucke Krause (2).jpg
Foarte gustos.[107]
Strubbelkopfröhrling.JPG
Tânăr comestibil.[108]
Strobilurus esculentus (8726584530).jpg
Foarte gustoși, dar mici.[109]
Suillus granulatus 1.jpg
Gustos.[110]
Suillus grevillei.jpg
Bine gustos.[111]
Butterroehrling.jpg
Bine gustos.[112]
2009-10-04 Tricholoma columbetta (Fr.) P. Kumm 59842.jpg
Gustos.[113]
Tricholoma terreum G3.1.jpg
Foarte gustos.[114]
Tricholomopsis rutilans G2.2.jpg
Comestibil.[115]
Truffe nature.JPG
Foarte gustos.[116][117]
Verpa bohemica BaczalDolny.JPG
Gustos. Confuzie posibilă cu mortala Gyromitra esculenta.[118]
Verpa conica Pukhivka.jpg
Gustos.[119]
Volvariella bombycina mo12218.jpg
|
Volvariella bombycina Gustos. Confuzie posibilă cu mortalele Amanita.[120]
2012-07-10 Xerocomellus chrysenteron crop.jpg
Gustos.[121]
Boletus rubellus 20080913wb.JPG
Gustos.[122]
Maronenröhrling cropped.jpg
Foarte gustos.[123]
2012-06-15 Xerocomus subtomentosus (L.) Fr 228138 crop.jpg
Gustos.[124]

Ciuperci ca produse alimentare[modificare | modificare sursă]

Ciuperci uscate

Ciupercile au o valoare nutritivă ridicată. Între altele conțin proteine vegetale, cele mai multe vitamine (Vitamina A, B1-B9, B12, Vitamina c, Vitamina D, Vitamina E, Vitamina K), mineralele (calciu, fosfor, magneziu, natriu, potasiu, seleniu, sulf), oligoelementele cupru, fier, fluor, iod, mangan, zinc precum Aminoacide (ca de exemplu Acid aspartic, Acid glutamic, alanină, arginină, izoleucină, lizină. În același timp, ele conțin puține glucide și grăsimi și, prin urmare, sunt sărace în calorii.[125]

Ciupercile pot fi conservate în diferite feluri. Cel mai bun mod este uscatul bureților. De abia atunci mulți dintre ei dezvoltă savoarea lor extraordinară precum aroma tipică. O excepție reprezintă Cantharellus cibarius care devine amărui și vâscos. Cu toții pot să fie și congelați sau prelucrați conservă. În ultimul caz sunt în majoritate foarte moi și puțin gustoși.

Rezumat[modificare | modificare sursă]

În Europa sunt cunoscute mai mult de 6000 de soiuri de ciuperci basidiomicete din care peste 600 sunt sigur comestibile, iar aproximativ 200 sunt otrăvitoare și peste 800 necomestibile. Restul lor este de fapt bine descris, dar valoarea încă necunoscută.[126]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 155-157, ISBN 3-426-00312-0
  2. ^ Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 7, ISBN 3-8068-0215-7
  3. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 1-5 si pe paginile respective in vol. 1,2,3,4, ISBN 3-405-11774-7
  4. ^ Fritz Martin Engel, Fred Timber: „ Pilze: kennen – sammeln – kochen”, Editura Südwest, München 1969, p. 28-31
  5. ^ Luce Höllthaler: „Pilzdelikatessen”, Editura Wilhelm Heyne Verlag, München 1982, p. 26-30 ISDN 3-453-40334-7
  6. ^ Michael Jordan: „The Encyclopedia of Fungi of Britain and Europe”, Editura David & Charles, Newton Abbot 1995, p. 221. ISBN 0-7153-0129-2
  7. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 162-163, ISBN 3-405-11774-7
  8. ^ Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 44, ISBN 3-8068-0215-7
  9. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 66-67, ISBN 3-405-12124-8
  10. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 134-135, ISBN 3-405-11568-2
  11. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 94-95, ISBN 3-405-11774-7
  12. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 94-95, ISBN 3-405-11774-7
  13. ^ Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 92, ISBN 978-1-4454-8404-4
  14. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, Münchenj, Berna Viena 1977, p. 118-119, ISBN 3-405-11568-2
  15. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 117-118, 120
  16. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 150-151, ISBN 3-405-11774-7
  17. ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 142-143, ISBN 978-3-440-13447-4
  18. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 602-603, ISBN 3-405-12116-7
  19. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 478-479, ISBN 3-405-11774-7
  20. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „Pilze”, Editura Silva, Zürich 1986, p. 11, 121
  21. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 89, 91-92, ISBN 3-426-00312-0
  22. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 49, ISBN 3-85502-0450
  23. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 470-471, ISBN 3-405-11774-7
  24. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 472-473, ISBN 3-405-11774-7
  25. ^ Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 71, ISBN 3-8068-0215-7
  26. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 123, 125-126
  27. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 216-217, ISBN 3-405-11568-2
  28. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 436-437, ISBN 3-405-11774-7
  29. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 27, 98-99, ISBN 3-426-00312-0
  30. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 322-323, ISBN 3-405-11774-7
  31. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 114-116, ISBN 978-3-8427-0483-1
  32. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 324-325, ISBN 3-85502-0450
  33. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 138, ISBN 978-3-8427-0483-1
  34. ^ Renate & Wilhelm Volk: „Pilze erkennen und delikat zubreiten“, Editura Ulmer, Stuttgart 1999, p. 83, ISBN 3-8001-3656-2
  35. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 222-223, ISBN 978-3-440-13447-4
  36. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 445-446, ISBN 3-405-11774-7
  37. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 448-449, ISBN 3-405-12116-7
  38. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 588, ISBN 3-85502-0450
  39. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 238-239, ISBN 978-3-440-14530-2
  40. ^ Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, p. 204, 209, ISBN 978-1-4454-8404-4
  41. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 155-157, ISBN 3-426-00312-0
  42. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 448-449, ISBN 3-405-11774-7
  43. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 454-455, ISBN 3-405-12116-7
  44. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 314-315, ISBN 978-3-440-13447-4
  45. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 262-263, ISBN 3-405-12116-7
  46. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 660-661, ISBN 3-405-12081-0
  47. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 234-236, ISBN 3-426-00312-0
  48. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 62-63, ISBN 978-3-440-14530-2
  49. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 40-41, ISBN 3-405-11568-2
  50. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 548-549, ISBN 3-405-11774-7
  51. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 92-93, ISBN 978-3-440-14530-2
  52. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 410-411, ISBN 88-85013-37-6
  53. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 118-119, ISBN 978-3-440-13447-4
  54. ^ Andreas Neuner: „BLV Naturführer 3 – Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft mbH, München 1975, p. 94-95 ISBN 3-405-11345-8
  55. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 270-271, ISBN 3-405-12081-0
  56. ^ Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, p. 62, ISBN 3-8068-0215-7
  57. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 382-383, ISBN 3-405-12081-0
  58. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 172-174, ISBN 3-426-00312-0
  59. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 378-379, ISBN 88-85013-37-6
  60. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 230, 232, ISBN 3-426-00312-0
  61. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 213, ISBN 978-3-8427-0483-1
  62. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 95-97, ISBN 3-426-00312-0
  63. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 514-515, ISBN 3-405-11774-7
  64. ^ Bruno Cetto: “I funghi dal vero”, vol. 5, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1986, p. 432-433, ISBN 88-85013-37-6
  65. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 520-521, ISBN 3-405-11774-7
  66. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 300-301, ISBN 3-405-11774-7
  67. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2
  68. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 290-291 ISBN 978-3-440-13447-4
  69. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 32-33, ISBN 3-405-12124-8
  70. ^ Luce Höllthaler: „Pilzdelikatessen”, Editura Wilhelm Heyne Verlag, München 1982, p. 91-92 ISDN 3-453-40334-7
  71. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 124-125, ISBN 3-405-11568-2
  72. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 174-175, ISBN 978-3-440-13447-4
  73. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 641, ISBN 3-85502-0450
  74. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 538-539, ISBN 3-405-12124-8
  75. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 225, ISBN 978-3-8427-0483-1
  76. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 230, 232, ISBN 3-426-00312-0
  77. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 660-661, ISBN 978-3-440-14530-2
  78. ^ J. Häffner & Z. Lukacz: „Rezente Acomycetenfunde”, XVIII, în: „Rheinland-Pfälzisches Pilzjournal”, nr. 5, 1996, p. 108-118
  79. ^ Giacomo Bresadola: „Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati”, vol. 2, Editura J. Zippel, Trento 1892, p. 257-259 (în limba latină)
  80. ^ Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XXV, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1933, p. 133, tab. 1222
  81. ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 256-257, ISBN 978-3-440-13447-4
  82. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 670-671, ISBN 3-405-12081-0
  83. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 69, ISBN 978-3-8427-0483-1
  84. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 80-81, ISBN 978-3-440-13447-4
  85. ^ Andreas Neuner: „BLV Naturführer – Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München-Bern-Viena 1976, p. 66-67, ISBN 3-405-11345-8
  86. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 212, ISBN 978-3-8427-0483-1
  87. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 554-555, ISBN 3-405-12116-7
  88. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 606-607, ISBN 3-405-12081-0
  89. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 214-216, ISBN 3-426-00312-0
  90. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 215, 217, ISBN 3-426-00312-0
  91. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 610-611, ISBN 3-405-12081-0
  92. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 201-202, ISBN 3-426-00312-0
  93. ^ (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 66-67, ISBN 978-3-440-13447-4
  94. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 372-373, ISBN 3-405-11774-7
  95. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 324-325, ISBN 3-405-12124-8
  96. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 368-369, ISBN 3-405-11774-7
  97. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 180-181, ISBN 978-3-440-14530-2
  98. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 406-407, ISBN 88-85013-25-2
  99. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 380-381, ISBN 3-405-12116-7
  100. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 420-421, ISBN 3-405-12116-7
  101. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 202-204, ISBN 3-426-00312-0
  102. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 404-405, ISBN 3-405-11774-7
  103. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 199, 201, ISBN 3-426-00312-0
  104. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 408-409, ISBN 978-3-440-14530-2
  105. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 550-551, ISBN 3-405-11774-7
  106. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 552-553, ISBN 3-405-11774-7
  107. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 217-218, 220, ISBN 3-426-00312-0
  108. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 542-543, ISBN 3-405-12116-7
  109. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 268-269, ISBN 3-405-12116-7
  110. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 34, ISBN 3-85502-0450
  111. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 186-187, ISBN 3-405-11568-2
  112. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 85-86, ISBN 3-426-00312-0
  113. ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 156-157, ISBN 978-3-440-13447-4
  114. ^ Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, p. 92, ISBN 978-3-8427-0483-1
  115. ^ E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 92-93, ISBN 3-405-11568-2
  116. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 602-603, ISBN 3-405-11774-7
  117. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 574-575, ISBN 3-405-12124-8
  118. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 656-657, ISBN 3-405-12081-0
  119. ^ J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 40-41, ISBN 3-405-11568-2
  120. ^ Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, p. 244-245, ISBN 978-3-440-14530-2
  121. ^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 44-45, ISBN 3-85502-0450
  122. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 524-525, ISBN 3-405-12116-7
  123. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 81-82, ISBN 3-426-00312-0
  124. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 498-499, ISBN 3-405-11774-7
  125. ^ http://www.naehrwertrechner.de/naehrwerte-details/K700111/Pilze%20frisch// Valoarea nutritivă a ciupercilor]
  126. ^ Despre ciuperci

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bruno Cetto: volumele 1-7
  • (Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012,ISBN 978-3-440-13447-4
  • Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, ISBN 3-85502-0450
  • Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „Pilze”, Editura Silva, Zürich 1986
  • Heinrich Dörfelt, Gottfried Jetschke (Ed.): „Wörterbuch der Mykologie”, Editura Spektrum, Heidelberg 2001, ISBN 3-8274-0920-9
  • Karl și Gretl Kronberger: „Das farbige Pilzbuch”, Editura H. G. Gachet & Co., Langen 1976, ISBN 3-8068-0215-7
  • Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1
  • J. E. și M. Lange: „BLV Bestimmungsbuch - Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna Viena 1977, p. 116, ISBN 3-405-11568-2
  • Hans E. Laux: „Der große Pilzführer, Editura Kosmos, Halberstadt 2001, ISBN 978-3-440-14530-2
  • Csaba Locsmándi, Gizella Vasas: „Ghidul culegătorului de ciuperci”, Editura Casa, Cluj-Napoca 2013, ISBN 9786068527147, 192 p.
  • Till E. Lohmeyer & Ute Künkele: „Pilze – bestimmen und sammeln”, Editura Parragon Books Ltd., Bath 2014, ISBN 978-1-4454-8404-4
  • Andreas Neuner: „BLV Naturführer – Pilze”, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München-Bern-Viena 1976, ISBN 3-405-11345-8
  • Renate & Wilhelm Volk: „Pilze sicher bestimmen und delikat zubreiten“, Editura Ulmer, Stuttgart 1999, ISBN 3-8001-3656-2
  • Bucătăria românească cu ciuperci
  • Bunătăți din ciuperci

Legături externe[modificare | modificare sursă]