Xerocomellus chrysenteron

Xerocomellus chrysenteron sin. Xerocomus chrysenteron
	Hrib de mușchi
Clasificare științifică
Domeniu:	Eucariote
Regn:	Fungi
Diviziune:	Basidiomycota
Clasă:	Agaricomycetes
Ordin:	Boletales
Familie:	Boletaceae
Gen:	Xerocomellus
Specie:	X. chrysenteron
Nume binomial
	Xerocomellus chrysenteron; (Bull.) Šutara (2008)
Sinonime
	Boletus cupreus Schaeff. (1774); ; Boletus chrysenteron Bull. (1789); ; Xerocomus chrysenteron (Bull.) Quél. (1888) ; ; Suillus chrysenteron (Bull.) Kuntze (1898); ; Xerocomus communis (Bull.) Bon (1985) ; ;
	Modifică text

Xerocomellus chrysenteron (Pierre Bulliard ex Josef Šutara, 2008), sin. Xerocomus chrysenteron (Pierre Bulliard, 1789/1791), Xerocomus chrysenteron (Lucien Quélet, 1888)^[1]^[2], numit în popor hrib de mușchi^[3] sau hrib auriu,^[4] este o specie de ciuperci comestibile din încrengătura Basidiomycota în familia Boletaceae și de genul Xerocomellus. Acest burete coabitează, fiind un simbiont micoriza (formând micorize pe rădăcinile de arbori). În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă, mereu în grupuri, deseori în masă (în regiuni montane mai rar), prin păduri de conifere și de foioase, la margini de pădure sau prin luminișuri, chiar și în parcuri, în special pe mușchi, începând în iunie până în octombrie (noiembrie).^[5]^[6]

Descriere

Pălăria: are un diametru de 3-8 (10) cm, este destul de cărnoasă, inițial semisferică cu bordură răsfrântă în jos, apoi convexă, la bătrânețe plană cu marginea ondulată și despicată. Cuticula este catifelată, uscată și devreme brăzdată de crăpături adânci roșiatice sau purpurii. Coloritul variază tare: de la gălbui-brun, peste gri-maroniu, brun-roșcat la brun-măsliniu.
Tuburile și porii: sporiferele sunt relativ lungi, aderente la picior, devenind cu vârsta bombate, la început palid galbene, apoi de un verzui-măsliniu. Porii de aceiași culuoare sunt destul de largi și unghiulari. Ei schimbă culoarea la leziune în albăstrui sau albastru-verzui.
Piciorul: are o înălțime de 5-10 cm și o lățime de 0,8-1,5 (2) cm, este cilindric, deseori curbat, subțiat la bază, plin, cu fond galben până maroniu care este acoperit de mici pete roșcate, fiind direct sub pălărie complet roșu ca cireșele. La atingere tija se decolorează albastru.
Carnea: este destul de tare în tinerețe, apoi moale (în tijă cam elastică), de culoare galbenă în picior respectiv albicios-gălbuie în pălărie precum sub cuticulă roșie. În cazul tăierii se albăstrește ușor. Mirosul este fructuos, unii spun „de pădure”, gustul fiind plăcut și dulceag.
Caracteristici microscopice: are sporii măsliniu-maronii, elipsoidali, fusiformi cu o mărime de 13-15 x 5-6 microni.^[5]^[6]
Reacții chimice: buretele se decolorează în pălărie cu anilină după 40 de minute roșiatic, cu lactofenol violet la marginea cercului, cu hidroxid de potasiu palid brun-roșiatic, cu sulfat de fier gri și cu tinctură de Guaiacum după câteva minute albastru-verzui.^[7] În special această ciupercă este deseori atacată de otrăvitorul burete de mucegai Hypomyces chrysospermus (mucegaiul hribului),la fel ca și Boletus subtomentosus. ^[8]

X. chrysenteron, tuburi
X. chrysenteron, pori
X. chrysenteron mai tânăr
Imprimarea pulberii sporilor
X. chrysenteron, decolorare la atingere
X. chrysenteron infectat cu Hypomyces chrysospermus

Confuzii

Buretele poate fi confundat numai cu alte specii comestibile, în primul rând cu gemenul său, Xerocomellus porosporus sin. Boletus porosporus, Xerocomus porosporus (comestibil),^[9] dar, de asemenea și cu: Aureoboletus moravicus sin. Xerocomus moravicus,^[10] Boletus badius sin. Imleria badia, Boletus ferrugineus sin. Xerocomus ferrugineus,^[11] Boletus subtomentosus,^[12] Buchwaldoboletus lignicola sin. Pulveroboletus lignicola,^[13] Chalciporus piperatus, sin. Boletus piperatus,^[14] Gyrodon lividus,^[15] Gyroporus castaneus,^[16] Leccinellum crocipodium sin. Leccinum crocipodium (comestibil),^[17] Pseudoboletus parasiticus,^[18] Suillus bovinus,^[19] Suillus cavipes,^[20] Suillus granulatus,^[21] Xerocomellus pruinatus sin. Boletus pruinatus, Xerocomus pruinatus (comestibil),^[22] Xerocomellus rubellus^[23] sau Xerocomellus zelleri sin. Boletus zelleri^[24]

Specii asemănătoare

Aureoboletus moravicus sin. Xerocomus moravicus
Boletus badius
Boletus cavipes
Boletus ferrugineus
Boletus subtomentosus
Buchwaldoboletus lignicola

Chalciporus piperatus
Gyrodon lividus
Gyroporus castaneus
Leccinum crocipodium
Pseudoboletus parasiticus
Suillus bovinus

Suillus granulatus
Xerocomellus porosporus
Xerocomellus pruinatus
Xerocomellus zelleri
Xerocomus rubellus

Valorificare

Acest burete este destul de gustos. Deși ceva mai mic, el poate fi pregătit în bucătărie ca hribul murg. La exemplare mai bătrâne îndepărtați porii precum piciorul.

Atenție! Consumul hribului de mușchi infectat cu ciuperca de mucegai Hypomyces chrysospermus (mucegaiul hribului) provoacă intoxicații serioase! Infestarea începe mereu în domeniul porilor.

Note

^ Index fungorum
^ Mykobank
^ Denumire RO 1
^ Denumire RO 2
^ ^a ^b Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 492-493, ISBN 3-405-11774-7
^ ^a ^b Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 83-85, ISBN 3-426-00312-0
^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 44-45, ISBN 3-85502-0450
^ Ciuperci din regiunea München, nr. 39
^ Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 42-43, ISBN 978-3-440-13447-4
^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 434-435, ISBN 3-405-12124-8
^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 514-515 - 2, ISBN 3-405-12116-7
^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 498-499, ISBN 3-405-11774-7
^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 522-523, ISBN 3-405-12081-0
^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 492-493, ISBN 3-405-11774-7
^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 28, ISBN 3-85502-0450
^ Rose Marie Dähncke și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 26, ISBN 3-85502-0450
^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 518-519, ISBN 3-405-12081-0
^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 492-493, ISBN 3-405-12116-7
^ Rose Marie Dähncke și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 35, ISBN 3-85502-0450
^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 293, ISBN 3-85502-0450
^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 508-509, ISBN 3-405-11774-7
^ Bruno Cetto: I funghi dal vero, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 398-399, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)
^ Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 38, ISBN 3-85502-0450
^ „Heinrich Dörfelt” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 26 august 2016. Accesat în 27 iunie 2016.

Bibliografie

(Marcel) Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, ISBN 978-3-440-13447-4
Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica, vol. XIX, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1931, p. 913
Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, ISBN 3-85502-0450
Rose Marie Dähncke: „1200 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau 2004, ISBN 3-8289-1619-8
Ewald Gerhard: „Der große BLV Pilzführer“ (cu 1200 de specii descrise și 1000 fotografii), Editura BLV Buchverlag GmbH & Co. KG, ediția a 9-a, München 2018, ISBN 978-3-8354-1839-4
Jean-Louis Lamaison & Jean-Marie Polese: „Der große Pilzatlas“, Editura Tandem Verlag GmbH, Potsdam 2012, ISBN 978-3-8427-0483-1
Meinhard Michael Moser în Helmut Gams: „Röhrlinge und Blätterpilze - Kleine Kryptogamenflora Mitteleuropas” ediția a 5-ea, vol. 2, Editura Gustav Fischer, Stuttgart 1983
Rolf Singer: „Die Pilze Mitteleuropas”, vol. 5 și 6: „Die Röhrlinge, pârțile 1 și 2”, Editura Justus Klinkhardt, Bad Heilbrunn 1965-1967
Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, ISBN 3-426-00312-0

Legături externe

Materiale media legate de Hrib de mușchi la Wikimedia Commons
Hrib de mușchi, film
Mucegaiul hribului, film

[1] Index fungorum

[2] Mykobank

[3] Denumire RO 1

[4] Denumire RO 2

[Cetto-5] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 492-493, ISBN 3-405-11774-7

[Zeitlmayr-6] Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 83-85, ISBN 3-426-00312-0

[7] Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 44-45, ISBN 3-85502-0450

[8] Ciuperci din regiunea München, nr. 39

[9] Marcel Bon: “Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 42-43, ISBN 978-3-440-13447-4

[10] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 3, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 434-435, ISBN 3-405-12124-8

[11] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 514-515 - 2, ISBN 3-405-12116-7

[12] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 498-499, ISBN 3-405-11774-7

[13] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 522-523, ISBN 3-405-12081-0

[14] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 492-493, ISBN 3-405-11774-7

[15] Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 28, ISBN 3-85502-0450

[16] Rose Marie Dähncke și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 26, ISBN 3-85502-0450

[17] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 518-519, ISBN 3-405-12081-0

[18] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, ed. a 5-a, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1979, p. 492-493, ISBN 3-405-12116-7

[19] Rose Marie Dähncke și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 35, ISBN 3-85502-0450

[20] Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 293, ISBN 3-85502-0450

[Cetto_1-21] Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 508-509, ISBN 3-405-11774-7

[22] Bruno Cetto: I funghi dal vero, vol. 7, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1993, p. 398-399, ISBN 88-85013-57-0 (editat postum)

[23] Rose Marie și Sabine Maria Dähncke: „700 Pilze in Farbfotos”, Editura AT Verlag, Aarau - Stuttgart 1979 și 1980, p. 38, ISBN 3-85502-0450

[24] „Heinrich Dörfelt” (PDF). Arhivat din original (PDF) la 26 august 2016. Accesat în 27 iunie 2016.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]

[6]

[7]

[8]

[9]

[10]

[11]

[12]

[13]

[14]

[15]

[16]

[17]

[18]

[19]

[20]

[21]

[22]

[23]

[24]