Crețușcă (burete)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Sparassis laminosa)
Jump to navigation Jump to search


Sparassis laminosa sin. Sparassis brevipes
Sparassis brevipes - Robichaux.jpg
Creasta cocoșului sub foioase
Clasificare științifică
Domeniu: Eucariote
Regn: Fungi
Diviziune: Basidiomycota
Clasă: Agaricomycetes
Ordin: Polyporales
Familie: Sparassidaceae
Gen: Sparassis
Specie: S. laminosa
Nume binomial
Sparassis laminosa
(Schwein. ex Fr. (1828); Kromb., 1834) Fr. 1836

Sparassis Laminosa, sin. Sparassis brevipes, Sparassis spathulata,[1][2] denumită în popor (tot așa ca „gemenul” ei Sparassis crispa) creasta cocoșului sau crețușcă, este un fitoparazit, o ciupercă parazitară care atacă rădăcinile pomilor, din încrengătura Basidiomycota și familia Sparassidaceae. În România, Basarabia și Bucovina de Nord se dezvoltă în păduri de foioase în special sub stejari, dar și sub fagi sau tufișuri, din august până în octombrie (noiembrie).[3][4] Specia crește pe toate continentele (în afară de Antarctică).

Istoric[modificare | modificare sursă]

Buretele a fost mai întâi descris de Elias Magnus Fries în anul 1821, aprobat de micologul american Lewis David von Schweinitz (1780-1834) în cartea sa Elenchus Fungorum sub numele Sparassis spathulata (1828), văzându-l la început ca variantă ai Sparassis crispa. În 1834, medicul și micologul austriac Julius Vincenz von Krombholz l-a denumit Sparassis brevipes, până, în 1836, din nou Fries, l-a redenumit, acum sub numele actual Sparassis laminosa , acceptându-l ca specie proprie. El este totuși titulat în diverse cărți micologice încă Sparassis brevipes.[5]

Descriere[modificare | modificare sursă]

Sparassis 1aminosa

Aceste ciuperci nu se găsesc foarte des, dar apar mereu pe același loc.

Corpul fructifer: El are un diametru de 10-40 cm, format dintr-o mulțime de fâșii foarte largi, regulate, în formă de panglică, cum ar fi frunze cu margine netedă și flască, arătând în sus spre vârf. Culoarea este galbenă ca paie, căpătând la bătrânețe margini brune.

Piciorul: Partea vizibilă de culoare brună este scurtă, boantă, globuloasă și de consistență fibroasă. Dar piciorul se înfige adânc în pământ, ramificând-se puternic și terminând în încrucișări cărnoase, turtite și îndoite, dense precum zburlite și sinuate. Ele penetrează rădăcinile de arbor, exploatând sucul acelora.

Carnea: Ea este elastică, cea a piciorului fibroasă, asemănătoare cauciucului și necomestibilă. Buretele are un miros amintind la zbârciogi cu gust de alună. Bătrân miroase rășinos. Sporii sunt hialini, netezi și cremi.[3][4]

Există o variabilitate cu bordură mai închisă la care și piciorul este de galben deschis, din loc în loc pătat cu roșcat sau brun.

Cu toate că Sparassis laminosa este de mare asemănare cu Sparassis crispa, ea reprezintă o specie proprie.[3][6]

Confuzii[modificare | modificare sursă]

Dacă s-ar lua seama, pentru că fâșiile speciei sunt foarte late, regulate și mărimea celelalte lor soiuri nu este așa de signifiantă, o confundare n-ar fi posibilă. Totuși se întâmplă adesea oară, anume cu ciuperci de genul Ramaria, aici cu otrăvitoarele Ramaria formosa[7] sau Ramaria mairei sin. Ramaria pallida (ambele cauzând simptome de natură gastrointestinală care includ greață și vărsături),[7] cu câteva necomestibilele ca de exemplu Ramaria stricta[8] sau Ramaria flavoides[9] precum cu soiuri comestibile ca Ramaria aurea,[10] Ramaria botrytis, (cea mai gustoasă),[11], Ramaria flava[12] și Ramaria rufescens sin. Ramaria holorubescens (toate de consumat numai în stadiu tânăr).[13]

Valorificare[modificare | modificare sursă]

Crețușcă

Din Sparassis laminosa se pot pregătii multe feluri de mâncare, ca Șnițel vienez, Șnițel à la parisienne, ciulama, piftie, învelită în slănină la cuptor precum adăugată la creier de porc sau vițel, tăiței precum macaroane.[14][15] De asemenea, creasta cocoșului poate fi uscată.

Pentru a savura ciupercile fără complicații, trebuie dat neapărat atenție:[16]

  • Buretele este de spălat mai multe ori în apă caldă, pentru a îndepărta murdăriri, nisip și insecte.
  • Exemplare bătrâne devin vâscoase, amare și incomestibile.
  • Pârți brunate sau apoase trebuie îndepărtate, pentru că dăunează sănătății, provocând simptome tari de natură gastrointestinală.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Helvella ramosa
  2. ^ Sparassis crispa
  3. ^ a b c Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 610-611, ISBN 3-405-12081-0
  4. ^ a b Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 217-218, 220, ISBN 3-426-00312-0
  5. ^ Sparassis laminosa]
  6. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 552-553, ISBN 3-405-11774-7
  7. ^ a b Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 556-557, ISBN 3-405-11774-7
  8. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 612-613, ISBN 3-405-12081-0
  9. ^ Bruno Cetto: „I funghi dal vero”, vol. 4, Editura Arte Grafiche Saturnia, Trento 1983, p. 554-555, ISBN 88-85013-25-2
  10. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 554-555, ISBN 3-405-11774-7
  11. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 612-613, ISBN 3-405-12081-0
  12. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 2, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1980, p. 610-611, ISBN 3-405-12081-0
  13. ^ Bruno Cetto: „Der große Pilzführer”, vol. 1, Editura BLV Verlagsgesellschaft, München, Berna, Viena 1976, p. 558-559, ISBN 3-405-11774-7
  14. ^ Luce Höllthaler: „Pilzdelikatessen”, Editura Wilhelm Heyne Verlag, München 1982, p. 121-124 ISDN 3-453-40334-7
  15. ^ Joachim Richter: „Dr. Oetker Pilz-Kochbuch”, Editura Ceres, Bielefeld 1983, p. 120-121
  16. ^ Linus Zeitlmayr: „Knaurs Pilzbuch”, Editura Droemer Knaur, München-Zürich 1976, p. 220, ISBN 3-426-00312-0

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bruno Cetto, volumul 1, 2, 4, vezi note
  • Ernst Gäumann: „Vergleichende Morphologie der Pilze”, Editura Gustav Fischer, Jena 1926
  • Andreas Gminder, Armin Kaiser, German Josef Krieglsteiner, Wulfard Winterhoff: "Ständerpilze: Leisten-, Keulen-, Korallen- und Stoppelpilze, Bauchpilze, Röhrlings- und Täublingsartige", în: G. J. Krieglsteiner (Ed.): "Die Großpilze Baden-Württembergs", vol. 2, Editura Eugen Ulmer, Stuttgart 2000, ISBN 3-8001-3531-0
  • Meinhard Michael Moser, „Farbatlas Der Basidiomyceten/Colour Atlas of Basidiomycetes” Editura Spektrum Akademischer Verlag, Heidelberg 2002, ISBN 3-827-41073-8

Legături externe[modificare | modificare sursă]