Marcel Bon

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Marcel Bon
Marcel Bon.png
Marcel Bon
Date personale
Născut17 martie 1925
în Picardia
Decedat11 mai 2014 (89 de ani)
Woincourt
NaționalitateFlag of France (7x10).svg franceză
CetățenieFlag of France (7x10).svg Franța
Ocupațieprofesor universitar
botanist
briolog
farmacolog
lichenolog
micolog
Activitate
Domeniufarmacologie
botanică
micologie
InstituțieUniversitatea din Lille
Alma MaterUniversitatea din Amiens
Universitatea din Lille

Marcel Bon (n. 17 martie 1925 în Picardia - d. 11 mai 2014, decedat la Woincourt, înmormântat la Port-le-Grand) a fost un farmacolog, botanist, micolog și profesor universitar francez.[1] Abrevierea numelui său în cărți științifice este Bon.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Universitatea din Lille

Marcel Bon a studiat farmacie, mai întâi în Amiens și în timpul celui de al Doilea Război Mondial în Lille. Între anii 1950 și 1977 a fost farmacist în Saint-Valery-sur-Somme unde a deschis un laborator de analiză medicală. Simultan a fost profesor la Facultatea de Farmacie al Universității din Lille.[1]

Inițial atras de botanică, a fost membru în Société Linnéenne Nord-Picardie din Amiens. Interesul pentru ciuperci a apărut prin studiile sale farmaceutice. Ulterior, a primit lecții de la renumita micologă și botanistă franceză Marcelle Louise Fernande Le Gal (1895-1979), de asemenea nativă din Picardia. Dar savantul în acest domeniu cu care a corespondat intensiv peste decenii, făcând schimb de opinii, a fost Henri Romagnesi.[2]

În 1958 a devenit membru al „Societății Micologice Franceze” (Société Mycologique de France). În 1961, când a fost înființată o secție privind micologia la „Societatea Linnaeus” din Amiens, Bon a jucat un rol principal. În 1971, a fondat împreună cu Jean-Marie Géhu jurnalul micologic Documente Mycologiques care a căpătat după scurt timp un renume foarte bun și a cărui editor a fost pentru mulți ani, iar în 1973 sa alăturat „Societății Micologice de Nord” (Société Mycologique du Nord). În 1975 a devenit membru al consiliului de administrație al „Societății Micologice Franceze” care l-a numit membru onorific în 2006.[2]

Din anii 80 a scris câteva cărți semnificative despre bureți, fiind ajutat la formarea imaginilor de către desenatorii englezi John Wilkinson, și Denys Ovenden. Mai departe, a reformat sistematica multor familii de ciuperci, astfel de exemplu cea al Russulaceae.[3]

Marcel bon nu a fost numai un micolog faimos, ci a excelat de asemenea ca botanist, briolog și lichenolog. Pe lângă activităților sale științifice a fost membru în formația de jazz Nouvelle-Orléans, fiind un pianist talentat. Din dragoste pentru regiunea maternă a scris un dicționar pentru limba picardă.[2]

După o boală lungă, Bon s-a stins din viață la 11 mai 2014 în reședința pentru seniori Résidence des Pays de Somme de la Woincourt și a fost înmormântat în cimitirul de la Port-le-Grand, jelit de soție, copii, nepoți și strănepoți.[1]

Specii denumite de Bon (selecție)[modificare | modificare sursă]

Specii de ciuperci denumite după Bon[modificare | modificare sursă]

Mai multe specii de ciuperci au fost denumite în onoarea savantului:[4]

  • Agaricus bonii Wasser, 1995 (Agaricaceae)
  • Cortinarius bonii Bidaud, Moënne-Locc. & Reumaux, 2001 (Cortinariaceae)
  • Echinoderma bonii C.E. Hermos. & Jul. Sánchez, 1999 (Agaricaceae)
  • Leucoagaricus bonii A. Caball, 1997 (Agaricaceae)
  • Lyophyllum bonii Contu 1996, (Lyophyllaceae)
  • Marasmiellus bonii Segedin 1995, (Omphalotaceae)
  • Ramaria bonii Estrada 1995, (Gomphaceae)
  • Russula bonii Buyck 1995, (Russulaceae)
  • Tricholoma bonii Basso & Candusso 1997, (Tricholomataceae)

Publicații (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • Fungorum Rariorum Icones Coloratae, vol. I-XV, Editura Editura J. Cramer, Braunschweig 1966-1986 (împreună cu alții)
  • Lichens et pollution atmosphérique en Picardie occidentale, Editura Société linnéenne Nord-Picardie, Amiens 1974
  • Le genre Cuphophyllus (Donk) st.nov., în: Documents Mycologiques, Editura Société mycologique du Nord de la France vol. XIV, nr. 56, p. 9-12, Lille 1985
  • Les Tricholomes de France et d'Europe Occidentale, Editura Lechevallier, Paris, 1984, ISBN 2720505056, ISBN 9782720505058
  • The Mushrooms and Toadstools of Britain and North Western Europe, Editura Hodder and Stoughton, Londra 1987 ISBN 9780340399538, ISBN 0 340 39953 8
  • Pareys Buch der Pilze, über 1500 Pilze Europas davon 1230 in Farbe, Editura Kosmos-Verlag, Stuttgart 1988, ISBN3-440-13447-4
  • Guio de Campo de los Hongos de Europa mas de 1500 especies y variedas descritas 1200 illistraciones en color, Editura Omega, Barcelona 1989, ISBN 8428208654
  • Flore Mycologique d'Europe, 5 volume, Editura Association d'ecologie et de mycologie, Lille 1990-1999
  • Champignons d'Europe Occidentale, Editura Arthaud, Paris 1988, ISBN 2700307089, ISBN 9782700307085
  • Clé monographicue des russules d’Europe, în: Documents Mycologiques, Editura Société mycologique du Nord de la France, vol. XVIII, nr. 70-71, Lille în martie 1988, p. 1-125
  • Les collybio-marasmïoïdes et ressemblants ordre Tricholomatales, sous-ordre Collybiineae, Editura Association d'écologie et de mycologie, Lille 1999
  • Champignons de France et d'Europe occidentale, EdituraFlammarion,Paris 2004, ISBN 2082013219
  • Collins Pocket Guide; Mushrooms and Toadstools of Britain and North-Western Europe, Editura HarperCollins Canada, 2004

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c Despre Marcel Bon
  2. ^ a b c Mycomons
  3. ^ (Marcel) Bon: „Pareys Buch der Pilze”, Editura Kosmos, Halberstadt 2012, p. 52 pp., ISBN 978-3-440-13447-4
  4. ^ Jurnalul „Der Tintling”

Bibliografie[modificare | modificare sursă]