Sari la conținut

Lizină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lizină
Nume IUPACacid 2,6-diaminohexanoic
Alte denumiriLys
Identificare
Număr CAS56-87-1 (izom. L-)
923-27-3 (izom. D-)
ChEMBLCHEMBL28328
PubChem CID866
Informații generale
Formulă chimicăC6H14N2O2
Masă molară146,19 g/mol
Solubilitateîn apă
Sunt folosite unitățile SI și condițiile de temperatură și presiune normale dacă nu s-a specificat altfel.

Lizina (prescurtată Lys sau K)[1] este un α-aminoacid esențial cu formula chimică HO2CCH(NH2)(CH2)4NH2. Intră în componența majorității proteinelor din corpul uman și altor mamifere.

Codonii săi sunt AAA și AAG.

Lizina se găsește într-o varietate foarte mare de alimente bogate în proteine, de aceea deficitul de lizină este rar[2].

Rolul biologic

[modificare | modificare sursă]

Rolul principal al lizinei este în proteinogeneză. Lizina, de exemplu este esențiala pentru producerea colagenului, este implicată în legarea între cele trei polipeptide helicoidale, rezultând stabilitatea și rezistența la tracțiune[3].

Un al doilea rol major al lizinei este în reglarea epigenetică prin modificarea histonelor[4].

De asemenea, s-a propus că lizina este implicată în absorbția intestinală a calciului, cât și conservarea renală a Ca2+ absorbit[5]. S-a demonstrat că lizina este un precursor al carnitinei, care transportă acizii grași către mitocondrii, unde aceștea pot fi oxidați pentru eliberarea de energie[6].

Biosinteza la nivel industrial

[modificare | modificare sursă]

Procedeul de biosinteză a lizinei are loc într-o singură etapă folosind un microorganism modificat genetic de Corynebacterium glutamicum pe un mediu de cultură nutritiv.

Lizina se poate separa din lichidul de fermentație, pentru a obține produsul pur sau se poate atomiza biomasa, pentru obținerea unui amestec de lizina și masă microbiană folosit ca biostimulator în hrana animalelor[7].

  1. IUPAC-IUBMB Joint Commission on Biochemical Nomenclature. „Nomenclature and Symbolism for Amino Acids and Peptides”. Recommendations on Organic & Biochemical Nomenclature, Symbols & Terminology etc. Accesat în .
  2. Lizina Arhivat în , la Wayback Machine. Accesat pe 29 noiembrie 2014
  3. Shoulders, Matthew D.; Raines, Ronald T. (), „Collagen structure and stability”, Annual Review of Biochemistry, 78, pp. 929–958, doi:10.1146/annurev.biochem.77.032207.120833, ISSN 1545-4509, PMC 2846778Accesibil gratuit, PMID 19344236, accesat în
  4. Dambacher, S.; Hahn, M.; Schotta, G. (2010-07), „Epigenetic regulation of development by histone lysine methylation”, Heredity (în engleză), 105 (1), pp. 24–37, doi:10.1038/hdy.2010.49, ISSN 1365-2540, accesat în 19 iulie 2025 Verificați datele pentru: |date= (ajutor)
  5. Civitelli, R.; Villareal, D. T.; Agnusdei, D.; Nardi, P.; Avioli, L. V.; Gennari, C. (), „Dietary L-lysine and calcium metabolism in humans”, Nutrition (Burbank, Los Angeles County, Calif.), 8 (6), pp. 400–405, ISSN 0899-9007, PMID 1486246, accesat în
  6. VAZ, Frédéric M.; WANDERS, Ronald J. A. (), „Carnitine biosynthesis in mammals”, Biochemical Journal, 361 (3), pp. 417–429, doi:10.1042/bj3610417, ISSN 0264-6021, accesat în
  7. Oniscu C. Tehnologia Produselor de Biosinteză. (Editura Tehnică, București, 1978).