Jakob Emanuel Lange

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Jakob Emanuel Lange
Jacob E. Lange.png
Jakob E. Lange
Date personale
Născut2 aprilie 1864
Flensburg
Decedat27 decembrie 1941 (77 de ani)
Odense
PărințiMorten Thomas Lange și al Bodil Marie Bredsdorff
Căsătorit cuLeila Bredsdorff Larsen
CopiiMorten Lange
NaționalitateFlag of Denmark with border.svg daneză
CetățenieFlag of Denmark with border.svg Danemarca
Ocupațiebotanist
micolog
acuarelist
ilustrator
economist social
politician
traducător
Activitate
InstituțieUniversitatea din Copenhaga

Jakob Emanuel Lange (n. 2 aprilie 1864, Flensburg – d. 27 decembrie 1941, Odense) a fost un botanist, micolog, acuarelist, ilustrator și traducător danez care a cercetat în domeniul de ciuperci din ordinul Agaricales. Mai departe a fost un politician, economist social și propunător al georgismului, Abrevierea numelui său în cărți științifice este J.E.Lange.

Familie[modificare | modificare sursă]

Jacob E. Lange cu fiul Morten și soția Bodil

Jakob a fost unul din 9 copii al soților Morten Thomas Lange (n. 16 mai 1824 – d. 13 iulie 1875), preot parohial din Rylsskov, ulterior capelan rezident în Nyborg, fratele botanistului Johan Lange (amintit în botanica daneză pentru lucrarea sa Den sydfynske Øgaards Vegetation din 1858, și pentru câteva alte cărți briologice) și Bodil Marie Bredsdorff (n. 24 martie 1832 – d. 25 ianuarie 1871), fiica profesorului asociat J. H. Bredsdorff din Sorø, astfel din familii care au jucat un rol important pentru botanica daneză. S-a căsătorit la 31 octombrie 1917 în Dalum cu Leila Bredsdorff Larsen (n. 3 iulie 1884 – d. 6 august 1943). Singurul urmaș a fost Knud Morten (n. 24 noiembrie 1919 – d. 10 noiembrie 2003), de asemenea micolog precum profesor universitar la Universitatea din Copenhaga și membru al Folketing.[1]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Botanist și micolog[modificare | modificare sursă]

Lange: Cortinarius delibutus

Jakob Lange a lucrat deja ca copil de nouă ani voluntar în fiecare după amiază la un grădinar din Nyborg. După moartea tatălui său doi ani mai târziu, a locuit în casa mătușii și unchiului Hanna și Knud Larsen Hjallese, unde a frecventat „Școala Kolds” din Dalum. La vârsta de 14 ani, după conformațiune, a învățat în domeniul grădinăritului din Svendborg, mai târziu în cel din Rosenborg și a devenit în 1884 candidat horticol.

Între anii 1885 și 1887 a fost angajat ca asistent la grădinile botanice Kew Gardens, Londra și Jardin des Plantes, Paris. După transformarea școlii sale Kold în Dalum landbrugsskole („Școala agricolă Dalum” o școală populară superioară), în 1888, a predat botanica, a introdus economia socială ca subiect și a ajutat la introducerea kinetoterapiei conform suedezului Pehr Henrik Ling (1776-1839).

Cu timpul, Lange a dezvoltat un interes aprig în ciuperci. Lucrările sale de cercetare micologică și publicațiile lui s-au concentrat în mare parte asupra sistematicii Agaricales, ciupercilor cu lamele, fiind recunoscut pe plan internațional. Principalele lucrări au fost Studies in the Agarics of Denmark („Studiile în Agaricales din Danemarca”) în 12 serii, publicate în Dansk botanisk Arkiv („Arhiva Botanică Daneză”) între 1914 și 1938 precum și opera deosebită Flora agaricina Danica în cinci volume (1935-1940), în care a descris aproximativ 1200 bureți danezi pe scară largă cu detalii microscopice, cu text în limba engleză și ilustrată cu neenumerate acuarele, realizate din 1893.[2] Unele dintre imaginile de ciuperci din această lucrare au fost reproduse de fiul lui Morten în „Flora ilustrată de ciuperci” din 1961 care a fost tradusă în multe limbi. În calitate de profesor pentru tineret, Lange a acționat ca lector elegant și curajos. Discursul său a fost clar structurat, cu trăsături de imagini proaspete și izbitoare, și în special în sensul cuvântului cu o notație ironică.[3][4]

Politician[modificare | modificare sursă]

În timpul șederii sale la Londra, a învățat să cunoască gândurile georgismului, unei filozofii economice denumită după economistul american Henry George (1839-1897), conform căreia proprietatea privată este rezultatul muncii și creativității umane, dar toate resursele naturale - în special terenurile - aparțin întregii omeniri.[5] Această filozofie l-a influențat într-un efort de viață pentru o activitate de informare social-economică. A publicat un număr de articole despre georgism în „Revista de Liceu” din 1888, mai departe, a fost cofondator al „Asociației Henry George” în 1902, fiind președintele ei din 1910-22. A tradus, de asemenea, lucrările lui Georges Work's Book din 1898, Progress and Poverty („Progresul și sărăcia”) din 1905 și a scris o biografie despre dânsul în 1937. A fost fondatorul, apoi directorul școlii Fyns husmandsskole (o scoală pentru femei casnice) din Odense ( 1918-1934), dar s-a angajat și pentru alte școli pentru femei casnice de mici proprietari sau de muncitori, călătorind prin Anglia și Statele Unite și ținând multe referate.

Lange a fost strâns legat de mișcarea feministă și și-a prezentat gândurile despre libertate și egalitate ca o condiție prealabilă pentru cooperarea la nivel național și internațional și, în special, despre gândurile sale privind eliminarea inegalității prin abrogarea monopolului prin impozitarea valorilor societății. El a fost invitat în 1909 să prezideze un comitet stâng radical pentru a pregăti propuneri pentru un program geopolitic în geografie, adoptat în 1911, și apoi s-a înscris în partid, al cărui director a fost (1916-1933). Politica lui a primit o influență semnificativă asupra problemelor solului, în special a legilor funciare din 4 octombrie 1919, conservarea naturii, comerțul liber și politica militară, inclusiv cerința de abolire a serviciului militar forțat.[3][4]

Savantul este înmormântat în cimitirul Assistens Kirkegård din Odense.

Specii descrise de Lange (mică selecție)[modificare | modificare sursă]

Tricholoma myomyces=Tricholoma terreum
  • Conocybe lactea (J.E.Lange) Métrod
  • Hypholoma radicosum (J.E.Lange) Konrad & Maublanc
  • Mycena haematopus J.E.Lange (1914)
  • Omphalia umbellifera f. albida J.E.Lange (1930)
  • Pluteus leoninus (Schaeff.: Fr.) P.Kummer sensu J.E.Lange
  • Psathyrella disseminata ((Pers.) J.E.Lange (1938)
  • Tricholoma myomyces, azi Tricholoma terreum
  • Panaeolus semilanceatus, azi Psilocybe semilanceata

myomyces=

Specii de bureți denumite în onoarea lui Lange[modificare | modificare sursă]

Agaricus langei

22 de specii de ciuperci au fost descrise în onoarea renumitului savant:[6]

  • Lyophyllum langei Singer 1969 Tephrocybe langei (Lyophyllaceae)
  • Mycena langei Maire 1928 (Mycenaceae)
  • Naucoria langei Kühner 1957 = Naucoria salicis, (Strophariaceae)
  • Peltula langei Büdel & Elix 1997 (Peltulaceae)
  • Pholiota langei Singer 1945 (Strophariaceae)
  • Pleurotus langei Pilát 1935 (Pleurotaceae)
  • Porina langeana Zschacke, 1929 (Porinaceae)
  • Psalliota langei F.H.Møller 1950 = Agaricus langei (Agaricaceae)
  • Psathyra langei Singer 1947 (Psathyrellaceae)
  • Russula langei Bon, 1970 (Russulaceae)
  • Verrucaria langei Zschacke, 1933 (Verrucariaceae)

Publicații (selecție)[modificare | modificare sursă]

J. E. Lange: Flora agarica danica, I

Jakob Emanuel Lange a publicat în total 134 de lucrări în 454 de publicații în 10 limbi. După moartea sa a fost numit coautor în mai multe cărți micologice, mai ale de fiul lui Morten.[7]

  • Studies in the Agarics of Denmark, partea I, Mycena, în: Dansk Botanisk Arkiv, vol. 1, nr. 5, 1914, p. 1-40
  • Studies in the Agarics of Denmark, Part II, Amanita, Lepiota, Coprinus, în: Dansk Botanisk Arkiv, vol. 2, nr. 3, 1915, p. 1-50
  • Studies in the Agarics of Denmark, Part III. Pluteus, Collybia, Inocybe, în: Dansk Botanisk Arkiv, vol. 2, nr. 7, 1917, p. 1-47
  • Studies in the Agarics of Denmark, Part IV, Pholiota, Marasmius, Rhodophyllus, în: Dansk Botanisk Arkiv, vol. 2, nr. 11, 1921, p. 1-41
  • Studies in the Agarics of Denmark, Part V, Hygrophora, Stropharia, Hypholoma, note suplementare pentru pârțile I-III, în: Dansk Botanisk Arkiv, vol. 4, nr. 4, 1923, p. 1-52
  • Studies in the Agarics of Denmark, Part VI, Psalliota, Russula, în: Dansk Botanisk Arkiv, vol. 4, nr. 12, 1915, p. 1-42
  • Studies in the Agarics of Denmark, Part VII, Volvaria, Flammula, Lactarius, în: Dansk Botanisk Arkiv, vol. 5, nr. 5, 1928, p. 1-49
  • Studies in the Agarics of Denmark, Part VIII, Omphalia, Pleurotus, Clitocybe, în: Dansk Botanisk Arkiv, vol. 6, nr. 5, 1930, p. 1-61
  • Studies in the Agarics of Denmark, Part IX, Tricholoma, Lentinus, Panus, Nyctalis, în: Dansk Botanisk Arkiv, vol. 8, nr. 3, 1933, p. 1-44
  • Studies in the Agarics of Denmark, Part X, Cortinarius, în: Dansk Botanisk Arkiv, vol. 8, nr. 7, 1935, p. 1-52
  • Studies in the Agarics of Denmark, Part XI, Psathyra, Panaeolus, Psilocybe, Gomphidius, Phylloporus, Cantharellus, Schizophyllum, în: Dansk Botanisk Arkiv, vol. 9, nr. 1, 1936, p. 1-52
  • Studies in the Agarics of Denmark, Part XII, Hebeloma, Naucoria, Tubaria, Galera, Bolbitius, Pluteolus, Crepidotus, Pseudopaxillus, Paxillus, în: Dansk Botanisk Arkiv, vol. 9, nr. 6, 1938, descrieri suplimentare și note adiționale la părțile I-XI, p. 1-104
  • Flora Agaracina Danica, 5 volume, Editura Recato AS, Copenhaga 1935-1940 [2]
  • J.E. Lange & M. Lange: Illusteret swampeflora, Editura GEC Gads Forlag, Copenhaga 1962
  • J.E. Lange & M. Lange: Über 600 eßbare und giftige Pilze; farbig abgebildet und beschrieben, cu texe și ilustrații ale lui Lange (postum), revizuit pentru condițiile Central-Europene de Meinhard Michael Moser, Editura BLV-Verlagsgesellschaft, München-Basel-Viena 1964
  • J.E. Lange & M. Lange: BLV Bestimmungsbuch - Pilze, cu multe ilustrații, ed. a 7-ea, Editura BLV-Verlagsgesellschaft, München-Berna-Viena 1977, ISBN 3-405-11768-2

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Geni.net
  2. ^ Flora Agaricina Danica-Søgning
  3. ^ a b Anne Fox Maule și Helge Larsen: „Jakob Lange”, în: „Dansk Biografisk Leksikon”, vol. 3, Copenhaga 1979-1984 [1]
  4. ^ a b A.A. Pearson: Jakob E. Lange 1864-1941, în jurnalul Mycologia, vol. 39, nr.1, 1947, p. 1-4 (obituary=necrolog)
  5. ^ Single Tax Year Book (quinquennial): The History, Principles and Application of the Single Tax Philosophy
  6. ^ Jurnalul „Der Tinttling”
  7. ^ First Nature

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Heinrich Dörfelt & Heike Heklau: „Die Geschichte der Mykologie”, Editura Einhorn, E. Dietenberger, Schwäbisch Gmünd 1998, ISBN 3-927-65444-2

Legături externe[modificare | modificare sursă]