Giacomo Bresadola

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Giacomo Bresadola
Acta Horti berg. - 1905 - tafl. 123. - G. Bresadola.jpg
Giacomo Bresadola pe la 1010
Date personale
Născut14 februarie 1847
Ortisè[*], Italia Modificați la Wikidata
Decedat9 iunie 1929 (82 de ani)
Trento, Italia[1] Modificați la Wikidata
NaționalitateFlag of Italy.svg italiană
CetățenieFlag of Austria-Hungary (1869-1918).svg Austro-Ungaria
Flag of Italy (1861–1946).svg Regatul Italiei
Religiecatolicism Modificați la Wikidata
Ocupațiepreot romano-catolic, administrator al capitolului catedralei, profesor universitar (filozofie), botanist micolog, acuarelist și desenator
Activitate
InstituțieCatedrala din Trento
OrganizațiiMycological Society of France[*]
Società Botanica Italiana[*]
Botanical Society of America[*]  Modificați la Wikidata
Societățimembru fondator al Société mycologique de France, membru al Societății Italiene de Botanică, membru al Societății Botanice ale Americii, membru corespondent de onoare al British Mycological Society, membru de onoare al Deutsche Gesellschaft für Pilzkunde
Premiicanonic de onoare, doctor honoris causa
Semnătură
Giacomo Bresadola-Autograph.png
Giacomo Bresadola la bătrânețe

Giacomo Bresadola, și Giacopo (n. 14 februarie 1847, Ortisé-Menàs, comuna Mezzana – d. 9 iunie 1929, Trento), a fost un preot romano-catolic precum probabil cel mai renumit micolog italian, membru fondator al asociației franceze de micologie (Société mycologique de France) care a caracterizat multe specii de ciuperci și în această legătură de asemenea acuarelist, desenator și ilustrator. Aprecierea savantului se recunoaște și prin marele număr de taxoni dedicați lui. Abrevierea numelui său în cărți științifice este Bres..

Biografie[modificare | modificare sursă]

Montichiari, via Umberto I

Tinerețea[modificare | modificare sursă]

Giacopo s-a născut într-o familie de fermieri în apropiere de Trento, pe atunci parte a imperiului habsburgic, părinții lui fiind Simone și Domenica Bresadola. Băiatul care a arătat deja de mic un interes în botanică a frecventat mai întâi școala primară în Mezzana, apoi, în anul 1856, a fost trimis de tatăl său la fratele acestuia, preot la Cloz în Val di Non (astăzi în regiunea Trentino-Tirolul de Sud), pentru ași continua educația. Dar deja în 1857, părintele sa mutat la Montichiari în provincia Brescia, unde a devenit un comerciant de bronz, luând feciorul cu el. La doisprezece ani, Giacomo a fost trimis să studieze la Institutul Tehnic din Rovereto și Trento. Acolo a fost fruntașul clasei timp de patru ani la rând.[2][3][4]

Preotul[modificare | modificare sursă]

Malè (TN)

Dezamăgit de faptul, că în examenele de bacalaureat la renumitul Imperial Regio Ginnasio di Trento a fost numai al doilea, el n-a mai vrut să studieze în materii tehnice și a intrat în seminarul teologic de la Trento (1866). Numai patru ani mai târziu a fost hirotonit preot. A început ca capelan în Baselga di Pinè, apoi a slujit la Roncegno Terme, în fine, în anul 1874 a fost numit paroh de Magràs în municipiul Malè din Val di Sole.[4]

În anul 1885, a fost transferat la Trento, la curia episcopală, unde a fost numit administrator al Capitolului Catedralei, o funcție care a îndeplinit-o până la pensionarea sa la sfârșitul anului 1910.[5]

La aniversarea a 80 de ani de viață, el a fost distins cu demnitatea unui canonic de onoare.[6]

Micologul[modificare | modificare sursă]

Curând după preluarea conducerii parohiei de la Malè, s-a dedicat studiului de botanică aprofundând cunoștințele sale despre mușchi și licheni, apoi a început studiul ciupercilor sub impulsul părintelui Giovanella da Cembra, unui călugăr capucin din mănăstirea Malè, căruia ia dedicat ulterior o nouă specie de bureți, Omphalia giovanellae, sin. Clitopilus giovanellae (Bres.) Sing.[7]

După pensionarea sa în 1910, Bresadola a continuat activitatea de micolog. S-a ocupat cu lucrările lui Gustavo Venturi (1830-1898) și Carlo Vittadini (1800-1865). Dar evenimentul decisiv pentru cercetările sale micologice în Trentino a fost scrisoarea sa către profesorul de botanică de la Universitatea din Padova, Pier Andrea Saccardo (1845-1920), în care a solicitat să aibă voie de a întrebuința lucrările acestuia, profesorul dându-i disponibilitatea sa. De atunci, de fapt, s-a născut o prietenie fructuoasă precum și o colaborare de lungă durată între cei doi.[8] În colaborare cu Saccardo a publicat la Padova lucrarea Mycromycetes Tridentini, unde sunt tratate mai mult de 300 de specii (1889).[9]

Dar Saccardo nu a fost singura persoană de contact. Bresadola a început să colaboreze cu reviste botanice conducătoare din Europa precum numeroși micologi de renume internațional. Printre aceștia sunt de amintit Lucien Quélet, Narcisse Théophile Patouillard, Émile Boudier, Sydow, Henning, Barla și Massalongo. De o importanță crucială a fost relația cu Bourdot și Galzin în studiul întreprins de către cei doi micologi francezi despre Aphyllophorales.[10] Atât numărul mare de ciuperci noi pe care le-a găsit în timpul excursiilor sale și contactul cu diverși micologi al timpului a dus la un interes specific în micologie. Mai ales descrierile sistematice ale speciilor de ciuperci au avut mare influență privind cunoștințele ciupercilor.

Monumentul lui G. Bresadola la Trento

În anul 1927, doi ani înaintea morții sale, Universitatea din Padova l-a numit Doctor honoris causa. Marele micolog a decedat în casa sa modestă la Trento, în timp ce lucra la opera sa Iconographia Mycologica care a fost ulterior completată post-mortem prin eforturile societății botanice italiene și ale Muzeului de Istorie Naturală din Trento.[11]

Onoruri[modificare | modificare sursă]

În afară de a fi un fondator al asociației franceze de micologie (Société mycologique de France) și membru al Academiei Pontificale de Lincei, Bresadola a primit în viață multe onoruri, printre care: membru de onoare al Societății Italiene de Botanică, membru al "Societății Botanice ale Americii", membru corespondent de onoare al British Mycological Society precum membru de onoare al Deutsche Gesellschaft für Pilzkunde. O stradă a fost numită după el în onoarea lui la Malè,[12] mai departe sunt denumite după el Comitetul Științific G. Bresadola precum Grupului Micologic G. Bresadola. În ambele instituții cunoscutul micolog Bruno Cetto a fost președinte.[13]

Pe 13 septembrie 1930, în timpul unei sesiuni a Societății Botanice Italiene care a avut loc în Trento la Muzeul de Istorie Naturală, a fost dezvelit un monument de marmură în piața Dante, dedicat marelui savant. Senatorul Marconi și toți reprezentanții autorităților au fost prezenți la această ceremonie, la care politicianul l-a numit „cel mai renumit micolog din lume”.[14]

Lucrări (selecție)[modificare | modificare sursă]

  • Savantul a scris pentru neenumerate reviste și publicații micologice.
  • Prima operă cu care a devenit cunoscută în Europa a fost Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati, primul volum editat în 1881, iar al doilea în 1892, un atlas cu 281 specii și varietăți descrise și ilustrate cu 217 tablouri pictate de el, scrise în limba latină și italiană.
    • Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati”, vol. 1, Editura J. B. Monauni, Trento 1881 (în limba latină)
    • Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati”, vol. 2, Editura J. Zippel, Trento 1892 (în limba latină)
  • Mycromycetes Tridentini, unde sunt tratate mai mult de 300 de specii (1889, în colaborare cu Andrea Saccardo)
  • I funghi mangerecci e velenosi dell'Europa media con speciale riguardo a quelli che crescono nel Trentino în opt volume cu 121 de litografii colorate, în limba germană și italiană (Editura Lit. Tip. Johann Zippel, Trient 1906)
  • Iconographia Mycologica, cea mai mare operă a lui Bresadola, în 26 de volume, descriind 143 de genuri, incluzând toate speciile apartenente, cu 1250 de tablouri (1925-1933), finalizata postum (vezi mai sus)

Taxoni descriși de Bresadola (selecție)[modificare | modificare sursă]

Genuri[modificare | modificare sursă]

  • Bourdotia (Bres.) Bres. & Torrend 1913, Broteria, ser. bot. 11: 88
  • Copelandia Bres. 1912, Hedwigia 53: 51
  • Jaapia Bres. 1911, Annls mycol. 9: 428

Specii și subspecii[modificare | modificare sursă]

Toate speciile și subspeciile se pot verifica în marea sa operă Iconographia Mycologica, volumele I-XXV, in lucrarea sa de 2 volume Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati respectiv la Mycobank.

  • Asterostroma laxum Bres., 1920
  • Asterostroma medium Bres., 1920
  • Asterostroma ochroleucum Bres., 1920
  • Clitocybe tabescens (Scop.) Bres., 1900
  • Collybia dryophila var. peronata, var. vernalis Schulzer & Bres., 1903
  • Corticium queletii Bres., 1901
  • Cortinarius variegatus Bres., 1884
  • Cyphella alboflavida Bres., 1926
  • Cyphella cochlearis Bres., 1903
  • Dacrymyces palmatus (Schwein.) Bres., 1904
  • Discina leucoxantha Bres., 1881
  • Discina melaleuca Bres., 1898
  • Discina repanda var. terrestris Bres., 1910
  • Eichleriella leucophaea Bres., 1903
  • Entoloma excentricum Bres., 1881
  • Exidia umbrinella Bres., 1900
  • Exobasidium graminicola Bres., 1892
  • Ganoderma pfeifferi Bres., 1889
  • Gloeoporus dichrous (Fr.) Bres., 1912
  • Gyromitra leucoxantha (Bres.) Harmaja, 1969
  • Hebeloma fusipes, Bres., 1892
  • Hebeloma hiemale Bres., 1898
  • Helvella queletii Bres., 1885
  • Heterochaete delicata (Klotzsch ex Berk.) Bres., 1912
  • Hygrophorus marzuolus (Fr.) Bres., 1893
  • Inocybe cookei Bres., 1892
  • Inocybe fulvella Bres., 1892
  • Inocybe fulvida Bres., 1930
  • Inocybe hirtella Bres., 1884
  • Inocybe incarnata Bres., 1884
  • Inocybe patouillardii Bres., 1905
  • Inocybe umbrina Bres., 1884
  • Jaapia argillacea Bres., 1911
  • Lactarius uvidus var. pallidus Bres., 1915
  • Lepiota boudieri Bres., 1884
  • Lepiota carinii[15]
  • Lepiota helveola, Bres., 1882
  • Lepiota ignicolor, Bres., 1882
  • Lepiota lilacea, Bres., 1882
  • Lepiota rubella Bres., 1889
  • Morchella tridentina Bres., 1882
  • Mycena olida Bres., 1887
  • Nectria galligena Bres., 1901 [16]
  • Panaeolus guttulatus Bres., 1883
  • Panellus stipticus var. albus Bres., 1883
  • Peniophora frangulae Bres., 1928
  • Peniophora nuda (Fr.) Bres., 1897
  • Peniophora proxima Bres., 1912
  • Peniophora versicolor (Bres.) Sacc., 1902
  • Peziza praetervisa Bres., 1897
  • Phlebia livida Bres., 1897
  • Pluteus diettrichii Bres., 1905
  • Pluteus granulatus Bres., 1881
  • Pluteus murinus Bres., 1905
  • Russula puellaris var. leprosa (Bres.) Romagn., 1956
  • Russula alutacea f. pavonina Bres., 1929
  • Russula azurea Bres., 1882
  • Russula chloroides (Krombh.) Bres., 1900
  • Russula elegans Bres., 1882
  • Russula lilacea var. carnicolorBres., 1892
  • Russula purpurascens Bres., 1929
  • Russula similis Bres., 1929
  • Russula torulosa Bres., 1929
  • Russula turci Bres., 1882
  • Sebacina carneola Bres., 1926
  • Septobasidium carestianum Bres., 1897
  • Septobasidium cavarae Bres., 1905
  • Septobasidium fuscoviolaceum Bres., 1903
  • Septobasidium marianii Bres., 1905
  • Torrendia pulchellaBres., 1902
  • Tricholoma goniospermum Bres., 1881
  • Tricholoma squarrulosum Bres., 1898
  • Tricholoma sulfurescens Bres., 1905
  • Tulasnella brinkmannii Bres., 1920
  • Tulasnella eichleriana Bres., 1903
  • Tulasnella fuscoviolacea Bres., 1900
  • Tulasnella pinicola Bres., 1903
  • Tulostoma armillatum Bres., 1904
  • Tulostoma melanocyclum Bres., 1904
  • Vuilleminia megalospora Bres., 1926

Taxoni dedicați lui Bresadola[modificare | modificare sursă]

Agaricus bresadolae Schulzer
Lactarius fascinans Bres.
Tricholoma bresadolae
Russula atropurpurea var. bresadolae

Specii și familii[modificare | modificare sursă]

  • Agaricus bresadolae Schulzer, (= Lepiota, Leucocoprinus, = Leucoagaricus americanus)
  • Agaricus bresadolanus Bohus (1969)
  • Alternaria bresadolae (Parisi) P. Joly (1964);
  • Amanita bresadolae Schulzer;
  • Amanita bresadolae (Rick) Rick (1937)
  • Anixia bresadolae Höhn.
  • Apiocrea bresadolana (A. Møller) G.R.W.Arnold (1972)
  • Armillaria bresadolae Rick (1907)
  • Ascochyta bresadolae Sacc. & P.Syd. (1899)
  • Ascophanus bresadolae Boud. (1907)
  • Astrosporina bresadolae (Massee) E.Horak (1979)
  • Auricularia bresadolae Schulzer
  • Boletus bresadolae Schulzer (1885)
  • Boletus bresadolanus J.Blum (1970)
  • Bovista bresadolae (Schulzer) De Toni
  • Bresadolia, gen Speg. (1883)
  • Bresadolia caucasica Shestunov (1910)
  • Cellularia bresadolae (Schulzer) O.Kuntze (1898)
  • Cenangium bresadolae Rehm (1896), (= Encoeliopsis bresadolae)
  • Ceriporia bresadolae (Bourdot & Galzin) Bondartsev & Singer
  • Ciborinia bresadolae (Rick) J.T.Palmer (1992)
  • Clavaria bresadolae Quél. (1888), (= Mucronella bresadolae)
  • Clavaria bresadolae Cavara (1891), (= Ramariopsis pulchella)
  • Clitocybe bresadolae Schulzer (1885)
  • Clitocybe bresadolana Singer (1937)
  • Collybia bresadolae Sacc. & D. Sacc. (1962), (= Gymnopus erythropus)
  • Coprinus bresadolae Schulzer (1885)
  • Corticium bresadolae Bourdot (1910), (= Granulobasidium vellereum)
  • Corticium bresadolae Sacc. & Trotter (1910)
  • Corticium bresadolanum Sacc. & Trotter (1912), [Byssocristella bresadolana (Sacc. & Trotter) Jülich (1973), (= Tomentellopsis bresadolana)]
  • Cortinarius bresadolae Schulzer
  • Cortinarius bresadolanus Moënne-Locc. & Reumaux (1995)
  • Coryne bresadolae Rehm;
  • Crepidotus bresadolae Pilát (1948), (= Crepidotus versutus)
  • Cronartium bresadolanum Henn. (1895)
  • Cyclomyces bresadolae Henn. ex G.Cunn. (1965)
  • Cyphella bresadolae Grelet (1922), (= Merismodes bresadolae)
  • Dendryphion bresadolellae Höhn.
  • Diplodia bresadolae Tassi (1896)
  • Diplonaevia bresadolae (Rehm) B. Hein (1983)
  • Encoeliopsis bresadolae (Rehm) J.W. Groves (1969)
  • Favolus bresadolanus Speg. (1926), (= Favolus tenuiculus)
  • Flammula bresadolae Schulzer (1885)
  • Galerina bresadolana Bon (1983)
  • Gibberella bresadolae (Rick) L. Holm (1968)
  • Gibberidea bresadolae Rick
  • Globaria bresadolae Schulzer
  • Grandinia bresadolae P.Karst. (1898)
  • Hericium bresadolae (Quél.) Malençon (1958), (= Mucronella bresadolae)
  • Hydnum bresadolae Quél. (1891)
  • Hygrophorus bresadolae Quél. (1881)
  • Hyphoderma bresadolae Jülich (1974)
  • Hypochnus bresadolae Brinkmann (1903), (= Tomentella stuposa)
  • Hypomyces bresadolae Sacc.
  • Hypomyces bresadolanus A.Møller (1901)
  • Hypoxylon bresadolae (Theiss.) P.M.D. Martin (1967)
  • Infundibulicybe bresadolana (Singer) Harmaja (2003)
  • Inocybe bresadolae Massee (1904)
  • Inocybe bresadolana Bon (1983)
  • Irpex bresadolae Schulzer (1885), (= Irpex lacteus)
  • Lachnella bresadolae Strasser
  • Lactarius bresadolanus Singer
  • Laetinaevia bresadolae (Rehm) Petr. (1940)
  • Lentinus bresadolae Schulzer (1885), (= Panus conchatus)
  • Lenzites bresadolae Schulzer (1885)
  • Lepiota bresadolae Henn.
  • Leptonia bresadolae Schulzer
  • Leptosphaeria bresadolana Jaap (1916)
  • Macrosporium bresadolae Parisi (1922)
  • Marasmius bresadolae Kühner & Romagn. (1953), (= Gymnopus erythropus)
  • Melanoleuca bresadolana Bon (1988)
  • Merismodes bresadolae (Grelet) Singer (1975)
  • Microporus bresadolae (Schulzer) Kuntze (1898)
  • Microsphaera bresadolae (Quél.) Bres.
  • Mucronella bresadolae (Quél.) Corner (1970)
  • Mycena bresadolae Schulzer
  • Mycena bresadolana Robich & Neville (1998)
  • Myriogenospora bresadolana Henn. (1902)
  • Naevia bresadolae Rehm
  • Neogodronia bresadolae (Rehm) Schläpf.-Bernh. (1969), (= Encoeliopsis bresadolae)
  • Omphalia bresadolae Maire
  • Pezizella bresadolae Rehm
  • Phellinus bresadolanus Teixeira (1992), (= Hydnochaete peroxydata)
  • Phlebia bresadolae Parmasto (1967)
  • Phloeospora bresadolae Allesch.
  • Phoma bresadolae Sacc.
  • Phyllosticta bresadolae Sacc. & D. Sacc.
  • Phyllosticta bresadolana Bubák & Kabát (1906)
  • Pilosace bresadolae Schulzer
  • Pirottaea bresadolae Sacc. (1889), (= Pirottaea bresadolae var. bresadolae)
  • Podosphaera bresadolae Quél.
  • Polyporus bresadolae Schulzer (1885)
  • Polyporus bresadolanus (Speg.) Popoff & J.E. Wright (1998), (= Favolus tenuiculus)
  • Polystictus bresadolae (Schulzer) Sacc. (1888), (= Irpex lacteus)
  • Polystictus bresadolanus Speg. (1919)
  • Poria bresadolae Bourdot & Galzin (1925)
  • Pterula bresadolana Henn. (1893)
  • Ramularia bresadolae U. Braun (1991)
  • Rhabdospora bresadolae Allesch.
  • Rosellinia bresadolae Theiss. (1908)
  • Russula bresadolae Schulzer
  • Scleroderma bresadolae Schulzer
  • Sclerotinia bresadolae'' Rick (1990), (= Ciborinia bresadolae)
  • Sebacina bresadolae Lloyd (1925)
  • Septobasidium bresadolae Pat.
  • Septoria bresadolae Teterevn. (1984)
  • Septoria bresadolana K. Krieg. (1915)
  • Stemphylium bresadolae Neerg. (1945)
  • Stereum bresadolanum Lloyd (1913), (= Podoscypha involuta)
  • Suillus bresadolae (Quél.) Gerhold (1985)
  • Thelephora bresadolae Schulzer (1885)
  • Thelephora bresadolae Henn. (1901)
  • Tomentella bresadolae (Brinkmann) Bourdot & Galzin (1908), (= Tomentella stuposa)
  • Tomentellopsis bresadolana (Sacc. & Trotter) Jülich & Stalpers (1980)
  • Trametes bresadolae Ryvarden (1988)
  • Tricholoma bresadolae Schulzer (1977)
  • Tricholoma bresadolanum Clémençon (1977)
  • Tubercularia bresadolae Sacc. & D. Sacc.
  • Tulostoma bresadolae Petri (1904)
  • Typhula bresadolae (Sacc. & Dalla Costa{?}) Trotter (1925)
  • Uromyces bresadolae Tranzschel (1910)
  • Volvaria bresadolae Trotter
  • Xylodon bresadolae (Schulzer) Kuntze (1898), (= Irpex lacteus)

Subspecii[modificare | modificare sursă]

  • Agaricus campestris var. bresadolae Istv.
  • Cortinarius dibaphus var. bresadolae (Meinhard Michael Moser|M.M. Moser]]) Quadr. (1985)
  • Cortinarius helvolus var. bresadolae Rob. Henry & Ramm (1989)
  • Cortinarius livor var. bresadolae M.M.Moser (1983),(1986)
  • Cortinarius nemorosus var. bresadolae (M.M.Moser) Bon & Gauge{?} (1975)
  • Cortinarius saturninus var. bresadolae M.M.Moser [Hydrocybe saturnina var. bresadolae M.M.Moser (1953)]
  • Cortinarius uraceus var. bresadolae Schulzer
  • Cortinarius vibratilis var. bresadolae Kühner (1959),(1989)
  • Galerina cerina var. bresadolae A.H. Sm. & Singer (1955)
  • Odontia junquillea var. bresadolae Sacc. & Dalla Costa{?} (1915)
  • Phlegmacium dibaphum var. bresadolae M.M.Moser (1960)
  • Russula atropurpurea var. bresadolae (Schulzer) Singer (1932) [R. krombholzii f. bresadolae (Schulzer) Bon (1988) [var. b. (1990)]
  • Russula delica var. bresadolae Singer (1938)
  • Suillus aeruginascens var. bresadolae (Quél.) M.M.Moser (1967), [= Suillus viscidus var. b. (Quél.) Bon (1988)]
  • Tomentella jaapii subsp. bresadolae (Brinkmann) Bourdot & Galzin (1924), (= *Tomentella stuposa)
  • Typhula muscicola subsp. bresadolae Sacc. & Dalla Costa{?} (1915)

Publicații (selecție)[modificare | modificare sursă]

Bresadola a contribuit extraordinar de mult la dezvoltarea micologiei.[17] Cele mai multe lucrări le-a scris în limba latină.

Opere mari[modificare | modificare sursă]

  • Fungi tridentini novi vel nondum delineati et iconibus illustrati, 2 vol. Editura J. Zippel, Trento 1881 și 1892, cu un atlas de 281 specii și varietăți, cu 217 plăci colorate Vol. 2)
  • I funghi mangerecci e velenosi dell'Europa media con speciale riguardo a quelli che crescono nel Trentino, Editura G. Zippel, Trento 1899
  • I funghi mangerecci e velenosi dell'Europa media: con speciale riguardo a quelli che crescono nel Trentino e nell' alta Italia, cu 112 litografii colorate, Editura U. Hoepli, Milano 1899
  • I funghi mangerecci e velenosi dell'Europa media con speciale riguardo a quelli che crescono nel Trentino, cu 121 litografii colorate, Editura G. Zippel, Trento 1906
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. I, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1927
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. II, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1927
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. III, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1928
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. IV, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1928
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. V, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1928
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. VI, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1928
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. VII, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1928
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. VIII, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1928
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. IX, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1929
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. X, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1929
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XI, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1929
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XII, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1929
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XIII, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1930
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XIV, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1930
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XV, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1930
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XVI, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1930
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XVII, cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1931
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XVIII cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1931
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XIX cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1931
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XX cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1931
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XXI cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1932
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XXII cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1932
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XXIII cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1932
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XXIV cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1932
  • Iconographia Micologoca de Giacomo Bresadola, vol. XXV cu 50 de plăci colorate, Editura Mediolani, Milano 1933

Articole[modificare | modificare sursă]

  • Fungi Lusitani collecti a cl. viro Adolphus Fr. Moller, anno 1890, în: Boletim da Sociedade Broteriana, nr. 9 (1891)
  • Champignons de la Hongrie, în: Revue Mycologique Toulouse, nr. 13, p. 20-33 (1891)
  • Fungi aliquot Saxonici novi lecti a cl. W. Krieger, în: Hedwigia, nr. 31, p. 40-41 (1892)
  • Fungi aliquot Saxonici novi lecti a cl. W. Krieger, în: Hedwigia, nr. 32, p. 32 pp. (1893)
  • Die von Herrn P. Sintenis auf der Insel Portorico 1884-1887 gesammelten Pilze, în: Botanische Jahrbücher für Systematik, Pflanzengeschichte und Pflanzengeografie, o placă, nr. 17, p. 489-501 (1893)
  • Fungi aliquot Saxonici novi vel critici a cl. W. Krieger lecti (contributio III ad Floram Mycol. Saxoniae), în: Hedwigia, nr. 33, p. 206-210 (1894)
  • Fungi aliquot Saxonici novi a cl. W. Krieger lecti. IV, în: Hedwigia, nr. 35, p. 199-200 (1896)
  • Fungi Brasilienses lecti a cl. Dr Alfredo Möller, în: Hedwigia, nr. 35, p. 276-302 (1896)
  • Hymenomycetes Hungarici Kmetiani. Atti dell'I.R, în: Accademia di Scienze Lettere ed Arti degli Agiati in Rovereto, seria 3, nr. 3, p. 66-114 (1897)
  • Enumerazione dei funghi della Valsesia raccolti dal Ch. Ab. Antonio Carestia, în: Malpighia, nr. 11, p. 241-325, împreună cu Pier Antonio Saccardo (1897)
  • Fungi Congoenses, în: Bulletin de la Société Royale de Botanique de Belgique, 5 plăci, nr. 38, p. 152-168, împreună cu Pier Antonio Saccardo (1899)
  • Fungi aliquot Saxonici novi. VI, în: Hedwigia, nr. 39, p 325-347 (1900)
  • Hymenomycetes Fuegiani a cl. P. Dusén et O. Nordenskjöld lecti, în: K. Vetenskaps-Akademiens Förhandlingar, nr. 2, p. 311-316 (1900)
  • Hymenomycetes fuegiani a Dusén, Nordenskjold lecti - Wissenschaftliche Ergebnisse der Schwedischen Expedition nach den Magellansländern 1895-1897 , vol. III (1900)
  • Mycetes Lusitanici novi. Atti dell'I.R, în: Accademia di Scienze Lettere ed Arti degli Agiati in Rovereto, seria 3, nr. 8, p. 128-133 (1902)
  • Fungi Polonici a cl. Viro B. Eichler lecti (continuatio), în: Annales Mycologici, nr. 1, p. 65-131, 1 placă (1903)
  • Fungi Polonici, în: Annales Mycologici, nr. 1, p. 65-96 (1903)
  • Mycologia Lusitanica. Diagnoses fungorum novorum, în: Brotéria, Seria Botânica nr. 2, p. 87-92 (1903)
  • Hymenomycetes novi vel minus cogniti, în: Annales Mycologici, nr. 3, p. 159-164 (1905)
  • Fungi aliquot Gallici novi vel minus cogniti, în: Annales Mycologici, nr. 6, p. 37-47 (1908)
  • Drittes Verzeichniss zu meiner Exsiccatenwerk Fungi Selecti Exsiccati, seriile IX-XII (201-300), în: Verhandlungen des Botanischen Vereins der Provinz Brandenburg, nr. 50, p. 29-51 (1908)
  • Fungi Congoenses, în: Annales Mycologici, nr. 9, p. 266-276 (1911)
  • Adnotanda mycologica, în: Annales Mycologici, nr. 9, p. 425-428 (1911)
  • Polyporaceae Javanicae, în: Annales Mycologici, nr. 10, p. 492-508 (1912)
  • Basidiomycetes Philippinenses. Series I, în: Hedwigia, vol. 51, nr. 4, p. 306-326 (1912)
  • Basidiomycetes Philippinenses. Series II, în: Hedwigia, vol. 53, p. 46-80 (1912)
  • Champignons de Congo Belge, în: Bulletin du Jardin Botanique de l'État à Bruxelles, nr. 4, p. 6-30 (1913)
  • Neue Pilze aus Sachsen, în: Annales Mycologici, nr.13, p. 104-106 (1915)
  • Basidiomycetes Philippinenses. Series III, în: Hedwigia, vol. 56, nr. 4, p. 289-307 (1915)
  • Synonymia et adnotanda mycologica, în: Annales Mycologici nr. 14, p. 221-242 (1916)
  • Selecta mycologica, în: Annales Mycologici, nr. 18, p. 26-70 (1920)
  • New species of fungi, în: Mycologia, vol. 17, nr. 2, p. 68-77 (1925)
  • Selecta mycologica II în: Studi Trentini Sen Il. Sci. Nat. ed. Econ. vol. 7, nr. 1, p. 51-81 (1926)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Giacomo Bresadola”, Gemeinsame Normdatei, accesat în  
  2. ^ Bresadola
  3. ^ Bresadola
  4. ^ a b Biografia Bresadola
  5. ^ Schweizerische Zeitschrift für Pilzkunde/Bulletin Suisse de mycologie, vol. 8-10, Editura Bern Verband, Bern 1930, p. 53-57
  6. ^ Reichspost nr. 63, de sâmbătă, 5 martie 1929, p. 6
  7. ^ Unione micologica italiana: „Micologia italiana”, Editura Edagricole, Bologna 1982, p. 8 pp, 71
  8. ^ Paul Sorauer: „Zeitschrift für Pflanzenkrankheiten (Pflanzenpathologie) und Pflanzenschutz”, vol. 11-12, Editura E. Ulmer, Stuttgart 1901, p. 365-267
  9. ^ Giacomo Bresadola, Pier Andrea Saccardo (Giuseppe Zalin, G. G. Lorenzoni, editori): „Carteggio Bresadola - Saccardo: 40 anni di attività micologica (1878-1920)”, Editura Comune di Padova - Associazione Micologica Saccardo, Padova 1987, introducere
  10. ^ Rijksherbarium: „Persoonia”, vol. 4-5, Editura Rijksherbarium, Leiden 1965, p. 78, 267
  11. ^ Exemplu: „Iconographia Mycologica, vol. 16
  12. ^ Strada Bresadola
  13. ^ Din viața lui Bruno Cetto, p. 272-273
  14. ^ Wiener Zeitung nr. 213, de duminică, 14 septembrie 1930, p. 5
  15. ^ Giacomo Bresadola: „Iconographia Mycologica”, vol. XII, Editura Società Botanica Italiana, Milano 1929, p.+tab. 598
  16. ^ Giacomo Bresadola: „Nectria galligena”, în: „Verhandlungen der Zoologisch-Botanischen Gesellschaft”, nr 51, Viena 1901, p. 413
  17. ^ Cybertruffle

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Bernard. Bolzano: „Dr. Vincenz Julius Edler v(on) Krombholz nach seinem Leben und Wirken”, Editura k. k. Hofbuchdruckerei von Gottlieb Haase Söhne, Praga 1847
  • Giacomo Bresadola, Pier Andrea Saccardo (Giuseppe Zalin, G. G. Lorenzoni, editori): „Carteggio Bresadola - Saccardo: 40 anni di attività micologica (1878-1920)”, Editura Comune di Padova - Associazione Micologica Saccardo, Padova 1987, 270 p.
  • Heinrich Dörfelt & Heike Heklau: „Die Geschichte der Mykologie”, Editura Dietenberger, Schwäbisch Gmünd 1998, ISBN 3-927654-44-2

Legături externe[modificare | modificare sursă]