Comuna Bogdănești, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Pentru alte sensuri, vedeți Bogdănești.
Bogdănești
—  Comună  —
Bogdănești se află în România
{{{alt}}}
Bogdănești
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°13′11″N 26°42′03″E / 46.21972°N 26.70083°E / 46.21972; 26.7008346°13′11″N 26°42′03″E / 46.21972°N 26.70083°E / 46.21972; 26.70083

Țară  România
Județ Bacău

SIRUTA 21560
Atestare documentară 1410

Reședință Bogdănești
Localități componente 2 sate: Bogdănești, Filipești

Guvernare
 - Primar Nicolae Andrușca[1] (PSD[1],02004)

Suprafață
 - Total 32.04  km²
Altitudine 272 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 2.550 locuitori

Site: Primăria comunei Bogdănești

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Bogdănești este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Bogdănești (reședința) și Filipești.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în sud-vestul județului, pe valea Oituzului, la vest de municipiul Onești. Este traversată de șoseaua națională DN11, care leagă Oneștiul de Târgu Secuiesc.[4]

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Bogdănești

     Români (98.03%)

     Necunoscută (1.8%)

     Altă etnie (0.15%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Bogdănești

     Ortodocși (95.6%)

     Romano-catolici (1.41%)

     Adventiști de ziua a șaptea (1.17%)

     Necunoscută (1.76%)

     Altă religie (0.03%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Bogdănești se ridică la 2.550 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.764 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (98,04%). Pentru 1,8% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,61%), dar există și minorități de romano-catolici (1,41%) și adventiști de ziua a șaptea (1,18%). Pentru 1,76% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

Primul document ce atestă existența localității Bogdănești a fost emis la 15 martie 1410 de către Alexandru cel Bun. După unii istorici denumirea de Bogdănești derivă de la Bogdan al II-lea, care a stăpânit aceste pământuri după moartea lui Alexandru cel Bun.[necesită citare]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Trotuș a județului Bacău și era formată din satele Bogdănești, Bahna, Pârgărești, Nicorești, Satu Nou, Tisești și Tuta, având în total 2786 de locuitori. În comună existau o școală mixtă cu 31 de elevi la Bogdănești, înființată în 1865; o biserică ortodoxă la Bogdănești; și trei biserici catolice la Tuta, Pârgărești și Satu Nou. Principalii proprietari de pământ erau frații Weissgrün, Angelica Rosetti-Tețcanu, epitropia Sf. Spiridon din Iași, Tasica Apostol și Ianoș Gabor.[6] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa aceeași plasă, având 2025 de locuitori în satele Bahna, Bogdănești, Filipești, Nicorești și Satu Nou.[7]

În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Târgu Ocna din regiunea Bacău. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, căpătând atunci alcătuirea actuală (după ce restul satelor au trecut la comuna Oituz).[8][9]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Două obiective din comuna Bogdănești sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Unul este situl arheologic de la „Tudoscanu”, aflat la est de satul Bogdănești, pe terasa superioară a Oituzului, unde s-au descoperit urmele unei așezări din Epoca Bronzului timpuriu (cultura Foltești II). Celălalt, clasificat ca monument de arhitectură, este biserica „Nașterea Sfântului Ioan Botezătorul” datând din 1778 și aflată în același sat.

Economie[modificare | modificare sursă]

Fiind o zonă de deal, principala activitate a locuitorilor este agricultura, cu subramurile sale, însă, una de subzistență și nicidecum una perfomantă, transformată într-o afacere. Creșterea plantelor și a animalelor pentru consumul propriu al gospodăriilor, rămâne în continuare caracteristică localnicilor, deși au existat posibilități de finanțare cu bani de la UE pentru dezvoltarea unor afaceri.

Din punct de vedere economic, singurele afaceri dezvoltate sunt micile magazine mixte sătești, și comerțul cu amănuntul de produse agricole practicat de săteni în piețele agroalimentare din localitățile vecine.

Cei mai mulți dintre localnici sunt victime ale disponibilizărilor masive de la Platforma Petrochimică Borzești

Anterior căderii comunismului, și până în anii 1992-93, în localitate funcționa fosta fermă zootehnică a CAP (Cooperativa Agricolă de Producție), însă aceasta a fost desființată, iar cele 10 grajduri au fost distruse în totalitate. În secolul al XIX-lea, mai exista un sat pe actualul teritoriu al comunei - în Hută - în care exista și o importantă fabrică de sticlă, însă, după Primul Război Mondial, a dispărut în totalitate, în prezent existând doar urmele vechilor așezări. Biserica din respectivul sat a fost mutată în aceeași perioadă în actualul sat Nicorești.

Din punct de vedere al utilităților, toate zonele sunt electrificate, există rețea de televiziune prin cablu și acces la telefonia fixă sau mobilă în toate zonele. Rețea de apă potabilă nu există, însă o bună parte din locuitori și-au construit sisteme proprii sau dețin fântâni. Deși au fost unele încercări de introducere a rețelei de gaz, totuși, niciunul dintre primarii din ultimii 20 ani nu au reușit să facă acest lucru.

Administrație[modificare | modificare sursă]

Începând cu anul 2004, primarul comunei este profesorul de istorie Nicolae Andrușcă. Cea mai importantă realizare din mandatul său este mutarea clădirii administrative într-un nou sediu, modern. Localul nou al primăriei a fost inaugurat în 2006, și Casa Comunei (cămin cultural, bibliotecă și muzeu) a fost inaugurat în 4 iulie 2009.

Cultură[modificare | modificare sursă]

Din punct de vedere cultural, în apropierea Bogdăneștiului, pe dealul Todoscanu, există urme ale unei așezări din Epoca Bronzului. O parte din artefacte au fost depuse în muzeul școlii din Bogdănești, alături de alte exponate din Primul Război Mondial, precum și la Muzeul de Istorie din Onești sau alte muzee din zonă.

Biserica cu hramul „Nașterea Sf. Ioan Botezătorul” este cea mai veche de pe Valea Oituzului. Ea a fost ctitorită de familia de boieri Ruset (Ștefan, Safta, Ana și Ioan), în numele Sf. Ioan Botezătorul între anii 1776-1778. În anul 1928 a fost refăcut turnul clopotniței, dărâmat în timpul războiului, iar între anii 1986-1987 a fost consolidată întreaga clădire, deoarece a fost afectată de cutremurul din 1977. Între anii 1993-1995 a fost pictată în tehnica fresco. In iunie 2008 a fost resfintita de Preasfințitul Eftimie Luca, Episcopul Romanului (și Hușilor în acea vreme) paroh fiind preptul Ioan Apetri.

Din 24 iunie 2002 Hramul Bisericii coincide cu Ziua Comunei, prilej de bucurie și întâlnire cu fiii satului în cadrul manifestărilor religioase, artistice și sportive. Coronița de sânziene purtată de tineri, în această zi de sărbătoare, reînnoiește tradiții și obiceiuri străvechi legate de Ziua de Sânziene. Se spune că aceasta aduce noroc în iubire și fereste pe cei care o poartă de "Dragaică" și de "Iele", întruchipări ale vrăjitoarelor și ale spiritelor rele ce amenință sănătatea și iubirea tinerilor.

Cimitirul eroilor din localitate, ridicat prin grija Asociației "Cultul Eroilor", a adunat osemintele tuturor ostașilor căzuți pe câmpurile de luptă în această zonă, atât români, cât și de alte naționalități. An de an, de sărbătoarea "Înălțării Domnului", când este serbată și "Ziua Eroilor", sunt rostite rugăciuni în acest cimitir și sunt pomeninți toți cei care sunt înmormântați, fie în groapa comună, peste care se ridică un monument, fie în mormintele simple din jurul acestuia.

Semn al luptelor din zonă, alături de Cimitirul Eroilor, în localitate mai există un monument dedicat aceluiași eveniment, respectiv "Cișmeaua din sat". Ridicat de către Cercul Militar al Subofițerilor reangajați din Bacău, monumentul poartă însemnele lozincilor militare rostite de soldații români, precum "Nici pe aici nu se trece" sau "Învingem, ori murim", lozincă a ostașilor de la Mărăști.

Bogdăneștiul este înfrățit cu comuna Genlis din Franța, a cărei reprezentanți vizitează de câteva ori pe an Bogdăneștiul, totodată, fiind făcute și mai multe schimburi de experientă între elevii din cele două localități. În comună funcționează două școli, precum și două grădinițe.

Tradiție[modificare | modificare sursă]

Principalul moment care reunește pe toții fii satului este "Paștele blajinilor", adică a doua zi de Paști, când toți bogdăneștenii merg cu cozonac și ouă roșii la morminte. Totodată, mai sunt încă păstrate, deși s-a redus mult din anvergura lor, tradițiile de mers cu colindul la Crăciun sau urșii, mascații, călușarii, plugul de Anul Nou.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 26 septembrie 2013. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Bogdănești, Bacău. Cartografiere de Google, Inc. https://maps.google.ro/?ie=UTF8&ll=46.219871,26.7027&spn=0.053388,0.111494&t=h&z=14&vpsrc=6. Accesat la 17 ianuarie 2014. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Bogdănești, com. rur., pl. Trotușul”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 497–498. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  7. ^ Comuna Bogdănești în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=44. Accesat la 17 ianuarie 2014. 
  8. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 17 ianuarie 2014. 
  9. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 17 ianuarie 2014.