Carpi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Carpii - în dreapta sus

Carpii erau un trib dacic care trăia în Moldova, de la Munții Carpați (despre care se crede că au moștenit numele de la carpi) până la Nistru, cele mai multe situri arheologice găsindu-se în partea de vest a zonei .

Cuceriți de romani, în anii 101-102 și 105-106, ei făceau parte din acei așa-ziși daci liberi, extraprovinciali, fiind considerați de romani, mai ales din secolul III d.Hr., unul dintre cele mai mari pericole pentru provinciile Dunării de Jos;de altfel se presupune că ei au recucerit o parte din teritoriile provinciei romane Dacia după retragerea Aureliană.

Ultima menționare despre carpi este cea a istoricului grec Zosimos (la începutul secolului al VI-lea), el scriind despre înfrângerea incursiunii acestora (sub numele de carpo-daci) de către împăratul Teodosiu I în 381.

Prezența carpilor, ca daci liberi, este constantă la est de Carpați pe toată perioada de dominație romană în Dacia, unde au creat cultura arheologică Poienești-Zvorâștea, manifestându-se prin continuitate de locuire a teritoriului și schimburi între populațiile dacice „libere” și locuitorii Daciei romane sau cu neamurile germanice. O parte a carpilor, mai ales din părțile sudice ale Moldovei, au fost strămutați în diferite părți ale Imperiului. Diferitele sisteme de dominație romană, în cadrul „hotarelor invizibile ale Imperiului” (Theodor Mommsen), au determinat asimilarea de către carpi a culturii net superioare romanice, ca urmare a acestui proces carpii însușindu-și limba latină, favorizând unitatea etnico-lingvistică în întreg spațiul dintre Nistru, Dunăre și Tisa. Retragerea aureliană de la nordul Dunării din 275 a favorizat această sinteză.

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Cultura Carpicǎ, Gh Bichir, Editura Acad. Republicii Socialiste România, 1973