Comuna Letea Veche, Bacău

Letea Veche
—  Comună  —
Țară	România
Județ	Bacău
SIRUTA
Atestare documentară	1881
Localități componente	Holt, Letea Veche, Radomirești, Ruși Ciutea, Siretu.
Guvernare
- Primar	Petru Dochiei (PER, ales 2012)
Suprafață
- Total	40  km²
Populație (2007)
- Total	4,849 locuitori
Site: Site-ul Primăriei
Amplasarea în cadrul județului

Letea Veche este o comună în județul Bacău, Moldova, România.

Comuna Letea Veche, în componența căreia intră satele Letea Veche, Holt, Radomirești, Ruși Ciutea și Siretu este așezată în partea de est a orașului Bacău, între râurile Siret și Bistrița, la altitudinea de 150 m între meridianele 26º55’ și 27° longitudine estică și paralelele de 46°35’ și 46°30’ latitudine nordică, având o suprafață de 4000 ha. În cadrul județului ea este amplasată aproximativ în partea de nord-est.

Caracteristicile reliefului

Relieful acestei comune este alcătuit din șes, în care predomină terenul arabil, favorabil agriculturii, luncile celor două râuri Bistrița și Siretul. În partea de nord a comunei se află șoseaua națională care unește municipiul Bacău cu restul județului iar satul Letea-Veche este străbătut de la nord la sud de Dc 87. Formele de relief distincte sunt Lunca Siretului și Bistriței, terasele acestora.

Declivitatea terenului este foarte redusă.

Teritoriul comunei se învecinează în partea de nord cu comuna Săucești, la sud – est cu comuna Tamași, la est cu comuna Buhoci, la sud - vest are vecin comuna Nicolae Bălcescu iar la vest orașul Bacău și este străbătută de drumurile : DN 2F, D.C.86, D.C.87, D.J.207G.

Resurse de apă

Apa de suprafață.

Teritoriul comunei Letea-Veche face parte din bazinul hidrografic al Siretului și al Bistriței.

Siretul este aproape în totalitate regularizat, dar la confluența Bistriței cu Siretul există pericolul de inundații în perioadele de viituri.

Apa subterană

Adâncimea pânzei freatice pe platouri se află sub 40 m. În văi, apa freatică se află la 6,00-7,00 m adâncime.

În general calitatea apei este bună, având un procent corespunzător de săruri și un grad ridicat de potabilitate.

Clima

Climatul comunei este un climat temperat continental, caracteristic zonei de silvo-stepă, cu ierni aspre și veri călduroase. Temperatura medie anuală pe teritoriul comunei este de -9°.

Regimul pluviometric este caracterizat prin ploi suficiente la începutul verii și insuficiente vara și toamna. Deficitul de umiditate manifestat frecvent în lunile iulie, august și septembrie este dăunător culturii de porumb. Vânturile de nord și nord vest aduc iarna zăpadă și geruri.

Caracteristici geotehnice

Comuna Letea-Veche este situată la marginea estică a unității colinelor Tutovei, în imediata apropierea a contactului cu unitatea pericarpatică, contact materializat în teren prin valea Siretului.

Riscuri Naturale.

Pe teritoriul administrativ al comunei Letea-Veche există zone afectate de inundații și de eroziuni de teren. Au fost făcute unele propuneri de înlăturare a cauzelor acestor fenomene, propuneri rezultate în urma unor distrugeri din anul 1998. În satele Holt, Radomirești, Siretu, viiturile râului Siret au afectata un obiectiv economic și suprafețe de teren din extravilan de 40,25 respectiv 30 ha.

Relații în teritoriu

Comuna Letea-Veche se află situată în partea de est a municipiului Bacău, în raza acestuia de influență. Legătura cea mai importantă cu restul teritoriului județului se află în partea de nord, respectiv DN 2F – în partea de sud neexistând ieșire din cauza zonei de confluență a celor două râuri – Siretul și Bistrița

Din analiza planului de Amenajare a Teritoriului Național –Secțiunea I – Căi de comunicație rezultă că pe teritoriul comunei Letea-veche va trece autostrada care va face legătura dintre București și nordul Moldovei și drumul rapid Ruși – Novaci, cea care va lega vestul țării de estul Moldovei. Autostrada va urma în general traseul lui DN2 (E85) care trece prin partea de vest a comunei Letea-Veche.

Prezentare istorică

Primele date legate de comuna Letea-Veche le găsim în anul 1881, într-o adresă din partea Școlii Primare din Letea-Veche către inspectoratul Plășii Bistrița de Jos prin care se aduce la cunoștință organelor superioare faptul că din satul Letea-Veche frecventează cursurile școlii un nr. de 11 elevi, la Ruși-Ciutea merg la școală 16 elevi, la școala Radomirești 6 elevi iar la școala Holt frecventează cursurile 21 de copii.

După cum spun bătrânii, satul Letea-Veche a luat ființă cam prin 1870, când în depresiunea dintre râurile Siret și Bistrița au venit cu oile la iernat niște ciobani din localitatea Letca-Veche din Ardeal (actual jud. Covasna) s-au stabilit cu timpul aici și și-au întemeiat familii. Această așezare a luat denumirea de Letea-Veche, denumire asemănătoare cu cea din Ardeal.

Despre existența celorlalte sate există date mai vechi. Câteve hărți atestă existența satului Ruși-Ciutea din 1867, imediat după reforma domnitorului Alexandru Ioan Cuza. Ruși-Ciutea, așezare situată pe malul stâng al Bistriței, actualmente cu o populație de 2.390 locuitori are o vechime mai mare decât satul Letea-Veche. Pământurile din acest sat erau stăpânite de o boieroaică, pe nume Ciuta. Aceasta a adus să-i lucreze terenurile niște ruși rămași în țară de la războiul din 1828-1830, cu timpul așezarea nou înființată a fost denumită Ruși-Ciutea. Până în 1830 a fost comună cu primărie proprie, aparținând Plasei Bistrița de Jos ca și Letea-veche.

În continuarea satului Ruși–Ciutea se află satul Siretu, fost Fundu lui Bogdan.. Despre întemeierea acestui sat există o legendă. Se spune că Bogdan, fiul lui Ștefan cel Mare, plecat fiind la o vânătoare, s-a rătăcit în desișul luncii de la vărsarea Bistriței în Siret. De atunci acest loc a căpătat denumirea de Fundu lui Bogdan, denumire ce s-a păstrat până în 1969, când satul a primit denumirea de Siretu. În prezent această localitate numără 438 locuitori.

Planul pământurilor locuitorești și proprietăți de pe moșia Rușii pe partea Doamnei Catinca născută Dimitriu – Districtul Bacău – ridicat 1866 prezintă formele incipiente ale satelor Ruși-Ciute, Siretu și Furnicari, sunt conturate domeniile boierilor Murgulețu ,Păvalache și Chirițoaia lui Ioan Giușcă precum și domeniile celorlalți proprietari. Planul prezintă și un înscris cu privire la structura populației. Astfel în satul Ruși-Ciutea existau 8 mijlocași și 9 pălmași, în satul Fundul lui Bogdan erau 1 fruntaș și 13 mijlocași.

Planul locurilor Locuitorești de pe proprietatea Doamnei Elena Murguleț – Socoteala fălceacă a locurilor date foștilor alocași de pe proprietățile Coteni, Furnicari, Fundu și Rușii delimitează într-o oarecare măsură zonele de locuit și cele destinate arăturilor din vatra satului Ruși și Fundul lui Bogdan, locuri de arătură din țarina cătunei Fundul în care intră și o casă, curătura ei din sat, a vătafului Costache…..

Holt, localitate situată în partea de nord-est a comunei Letea-Veche, lângă șoseaua Calea Bârladului, pe malul drept al Siretului, actualmente cu un număr de 1438 locuitori este atestat în documente din anul 1879. Despre satul Holt se spune că la origine locuitorii acestei așezări sunt ruși rămași din timpul războiului de independență pe aceste meleaguri, dând naștere localității Holt. Până în anul 1950 acest sat aparținea comunei Săucești, ulterior a trecut la comuna Letea-Veche.

Radomirești, sat mai mic cu o populație de 226 locuitori, situat în estul comunei Letea-Veche, la sud de satul Holt, pe malul drept al Siretului este atestat ca localitate din 1867. O familie de boieri pe nume Radu stăpânea terenurile arabile. Satul s-a numit Radomirești după denumirea boierilor.

Evoluția societății românești, dezvoltarea legăturilor economice, comerciale, evenimentele după actul unirii din 1859 au avut o influență nemijlocită și asupra comunei Letea-Veche. S-a înființat în fiecare sat câte o școală primară, învățământul se preda în limba română. Ocupația de bază a locuitorilor este, încă, agricultura.

Astăzi, asemenea tuturor satelor noastre această comună a cunoscut o însemnată dezvoltare din punct de vedere economic, social și cultural. De-a lungul timpului comuna Letea-Veche și-a pus în aplicare planul de sistematizare urmărind concentrarea așezărilor și vetrelor satelor, dezvoltarea centrelor civice prin construirea diferitelor unități publice.

Situația actuală

Intravilanul existent

Intravilanul existent este cel aprobat prin Hotărârea Consiliului local nr.20 din 26.10.1998 și are o suprafață de 298,30 ha.

În componența intravilanului existent intră toate trupurile aflate pe teritoriul administrativ al comunei. Suprafața actuală a teritoriului intravilan se prezintă astfel:

• • 1.- Letea-Veche – 117,61 ha
  • 2.- Holt – 80,68 ha
  • 3.- Radomirești – 21,77 ha
  • 4.- Ruși-Ciutea – 38,85 ha
  • 5.- Siretu – 39,39 ha
  • Total comună – 298,30 ha

Introducerea unor noi suprafețe în intravilan a fost făcută ținându-se seama de perimetrul construibil dinainte de anul 1990, perimetru relativ restrâns și care lăsa în afara vetrelor satelor o mulțime de construcții.

Zone funcționale

Bilanțul zonelor funcționale în intravilanul existent este următorul:

• • A). zona pentru locuințe: 81,80 ha
  • B). zona instituții publice și servicii: 4,44 ha
  • C). zona unități agricole și industriale: 10,06 ha
  • D). zona gospodărie comunală cimitire: 1,35 ha
  • E). zona construcțiilor aferente lucrărilor tehnico-edilitare: 0 ha
  • F). zona căi de comunicație rutieră: 21,56 ha
  • G). terenuri agricole: 167,63 ha
  • H). ape: 0 ha
  • I). terenuri neproductive: 11,46 ha
  • Total intravilan: 298,30 ha

Zona pentru locuințe ocupă 27,42 ha din teritoriul intravilan ( categoria curți-construcții) și este formată din locuințe cu nivel mic de înălțime (max. 2 niveluri). Starea clădirilor de locuit este în proporție de 80% bună, materialele folosite sunt în general: paiantă și chirpici cu învelișuri din țiglă, tablă sau șindrilă. Casele vechi au un caracter rural; cele noi, mai bine utilate au un caracter semiurban.

Bilanț teritorial

Conform recensământului din 2002 situația pe sate se prezintă astfel:

Localitate	Locuitori	Locuințe	Camere
Letea Veche	2390	842	2491
Holt	1438	490	1523
Radomirești	226	87	212
Ruși-Ciutea	438	175	479
Siretu	459	193	466

Zona pentru instituții publice și servicii ocupă doar 1,48% din teritoriul intravilan, situație normală pentru satele de șes.

Disfuncționalități

Din analizele făcute precum și din cele semnalate de către conducerea comunei au rezultat următoarele disfuncționalități:

• • străzile din intravilan nu au îmbrăcăminți și au profile transversale necorespunzătoare;
  • școlile necesită reperații și dotări tehnico-edilitare, la fel și căminele culturale;
  • lipsa unor zone special amenajate;
  • alimentare centralizată cu apă-incompletă;
  • lipsa alimentării cu gaz metan;
  • lipsă canalizare;
  • lipsă delimitare a zonelor de protecție ale monumentelor
  • insuficienta delimitare a zonelor cu diferite categorii de risc.

Necesități și opțiuni ale populației

Opțiunile populației sunt determinate în primul rând de cerințele etapei actuale în care predomină problemele de existență generate de slăbiciunile economiei românești. Acestea au generat reîntoarceri din mediul urban ale unor tineri care au rămas fără locuri de muncă și speră să supraviețuiască din activități agricole.

Prima cerință devine astfel necesitatea locurilor de casă. A doua cerință, legată de prima este un minim de infrastructură.

Prioritățile în cadrul dezvoltării urbanistice a comunei decurg din necesitățile imediate semnalate. Realizarea acestor deziderate se va putea face numai în funcție de fondurile de care va dispune comuna. Ca priorități se enumerează:

• • finalizarea lucrărilor de modernizare a drumurilor de legătură dintre satele comunei și comunele învecinate;
  • realizarea de investiții pentru dotări sanitare: dispensar-spital Letea-Veche
  • puncte sanitare în toate satele comunei;
  • stații peco;
  • extinderea rețelelor telefonice, cablu…
  • realizarea studiilor de specialitate pentru delimitarea zonelor de protecție ale monumentelor.

Principalele coordonate pe care se va dezvolta în continuare comuna Letea-Veche sunt reprezentate de agricultură și activitățile complementare ei, cu un specific de zonă periurbană, în relație directă cu activități agroindustriale și industriale care sunt deja structurate în comună. Ocuparea dominantă a suprafeței din intravilanul propus rămâne zona de locuit. Se mențin zonele de locuințe care înglobează și instituții și mici servicii, extinderea acestor zone făcându-se prin completarea zonelor existente, reparcelări, crearea de noi zone de locuit.

Limita intravilanului localităților comunei Letea-Veche s-a modificat, noua limită incluzând toate suprafețele de teren ocupate de construcții sau amenajări, precum și suprafețele de teren necesare dezvoltării în următorii 10 ani. Zonificarea existentă s-a menținut, au apărut modificări ale unor zone funcționale.

Comuna Letea Veche, judetul Bacău este comună de gradul II. Din punct de vedere administrativ, teritoriul comunei se divide după cum urmeaza :

Teren arabil	Pășuni	Fânețe	Vii	Livezi	Păduri	Ape și stuf	Alte terenuri	Construcții și curți
2.737 ha	392 ha	100 ha	7 ha	-	-	23 ha	788 ha	298 ha

Activități economice

Așezarea geografică și relieful comunei noastre conferă o priveliște deosebită și constituie o zonă favorabilă pentru productia de cereale, legume, fructe, viță de vie, dar și un sector zootehnic de creștere a animalelor si păsărilor. Pe teritoriul comunei Letea Veche se deruleaza activități economice dintre cele mai variate, functionând o societate cu răspundere limitata, 5 persoane fizice autorizate, 10 asociații familiale si 40 societăți comerciale pe acțiuni, obiectele principale de activitate ale acestor agenti economici fiind : comerțul, servicii, construcții, import–export, prelucrarea lemnului, zootehnie, alte activități agricole.

Cei peste 4.952 de locuitori ai comunei au preocupări diferite, de la țăran agricultor, până la profesori, ingineri, specialiști în chimie, aeronautică și altele. Rata șomajului la nivelul comunei Letea Veche este de aproximativ 30 % din totalul populației apte de muncă, în timp ce aproximativ 20% din populație lucrează în afara României, în țări ca: Spania, Italia, Germania, Anglia, Israel.

Natalitatea populației din comună se menține la cote normale, ceea ce înseamnă că populația din comună este tânără, iar construcțiile de locuințe sunt tot mai multe, căpătând contururi noi.

Cultura, culte, monumente

Comuna Letea Veche, cu satele ei componente, are o importanță economică și istorică prin asezarea sa, prin descoperirile arheologice, cât și prin evenimentele care s-au petrecut de-a lungul anilor pe aceste ținuturi.

Un obiectiv de importanță deosebită este "Conacul Lecca", situat în satul Radomirești, declarat muzeu.

Căile de comunicații. Patrimoniul public și privat

Teritoriul comunei este traversat de drumul județean DJ.207 G, precum și de o rețea de drumuri comunale și sâtești, drumuri de exploatare, toate aparținând domeniului public al comunei. Tot în această categorie se includ și poduri și podețe, rezervoare de înmagazinare a apei, conducte de aducțiune și distrubuție, cismele de apâ potabilâ, parcuri, terenuri de sport, conducte de gaze naturale, precum și terenul aferent instituțiilor publice de pe raza comunei.

Potrivit legii, patrimoniul unității administrativ-teritoriale este alcătuit din bunurile mobile și imobile aflate în proprietatea publică și în proprietatea privată ale acesteia, precum și drepturile și obligațiile cu caracter patrimonial. Aceste bunuri se inventariază anual, în termen de 60 de zile de la data depunerii situațiilor financiare anuale.

Teritoriul comunei este deservit de rețeaua de telefonie publică Romtelecom iar posesorii de telefoane mobile se pot bucura de prezența tuturor operatorilor de telefonie mobilă din țară. În ceea ce privește televiziunea, există o rețea de televiziune prin cablu, care se află într-o continuă expansiune și modernizare și care va putea în viitor să răspundă tuturor cerințelor locuitorilor. Nevoia de informare a cetățenilor comunei Letea Veche este satisfacută și de toate publicațiile care apar pe plan local, în municipiul Bacău, precum și cele la nivel national.