Comuna Răcăciuni, Bacău
 |
Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți ajuta la rezolvarea lor sau să le discutați pe pagina de discuție.
Ștergeți etichetele numai după rezolvarea problemelor. |
| Răcăciuni | |
| — Comună — | |
 |
|
|
|
|
| Țară |  România |
|---|---|
| Județ | Bacău |
|
|
|
| Reședință | Răcăciuni |
| Localități componente |
Listă
|
|
|
|
| Guvernare | |
| - Primar | Lucian Cheța (PNL, ales 2008, reales 2012) |
|
|
|
| Populație (2002) | |
| - Total | 7.969 locuitori |
|
|
|
 |
|
modifică  |
|
Răcăciuni (maghiară: Rekecsin) este o comună în județul Bacău, Moldova, România.
Cuprins |
Prezentare generală [modificare]
Comuna Răcăciuni este situată in sudul judetului Bacău, pe traseul drumului european E85 (DN 2) la cca 25 km de municipiul Bacau, la limita estică a Dealurilor Subcarpatice (Culmea Petricica) si pe malul drept al raului Siret.
Pe latura estica a comunei se afla Lacul de acumulare hidroenergetica Racaciuni, care delimiteaza comuna Racaciuni de comunele Horgesti si Pancesti. Pe latura sudica se invecineaza cu comuna Parava, la vest cu comunele Helegiu si Gura Vaii, iar la nord cu comuna Cleja. Comuna are o populatie de 7969 locuitori, (conform Recensamantului din 2002) si o suprafata totala de 8179 ha, cu mari perspective de a deveni in viitorul apropiat oras.
Istorie [modificare]
Comuna Racaciuni este atestata documentar la 14.10.1481 printr-un uric dat boierului Mihai Buzatu de marele voievod si domnitor Stefan cel Mare si Sfant asa cum este descris in continuare.
Prin sapaturile arheologice facute pe inaltimile Cetatuia si Delureni, s-au descoperit obiecte ceramice si unelte de lucru neolitice din epoca bronzului si a fierului, din culturile Monteoru si Cucuteni.
In perioada geto-dacica, in Racaciuni, respectiv pe inaltimea Cetatuia, a existat o cetate din lemn si pamant, care s-a pastrat in forma unui urias trunchi de con, pana in zilele noastre.
In perioada migratiunilor, in zona Siretului mijlociu existau sate razasesti, viitoarele Parava, Dragusani, Orbeni, iar altele stapanite, devenite mai apoi clacasesti: Racaciuni, Cleja, Pancesti, etc.
Dupa 1630, aceste locuri sunt mostenite de la tatal sau de Gheorghe Stefan, mare logofat al Moldovei, apoi domn, intre 1653-1657, construind la Racaciuni curte domnesca in centrul istoric al localitatii.
In 1659, Stefanita Voda , confisca mosia Racaciuni si o vinde lui Istrate Dabija Voda, care o da de zestre fiicei sale Maria, casatorita cu postelnicul Iordache Roset, apoi vornic.
Pana in 1870 s-a transmis urmasilor, unii domni, altii logofeti, spatari, postelnici,etc.
Dupa 1870 se imparte mostenitorilor lui Gheorghe Sturza.
Mosiile boieresti formate pe teritoriul comunei Racaciuni, apartineau in perioada urmatoare (pana la impropietarirea din 1945), boierilor Al. Papadopol, Sergescu, Leon Fornorachi, Gh si Dimitrie Buzdugan, Bunea, Miltiade Haunutz, Stoicovici, Alecu (Atta) Constantinescu.
Din 1930, Racaciuniul a beneficiat de o centrala telefonica si o uzina electrica, investitii care s-au datorat unui grup de intelectuali si burghezi, in fruntea carora a fost Constantin Ciochina, fratii Motet si Nicolae Genila.
Geografie [modificare]
Comuna Racaciuni este situata in partea central-sudica a judetului Bacau, in Regiunea de Dezvoltare nr 1 NORD - EST , la cca 25 km sud de municipiul Bacau pe artera europeana E 85 (DN2). Comuna Racaciuni este dominata de culmile inalte ale Subcarpatilor Moldovei, care coboara in trepte de la vest la est spre Lunca Siretului, cea mai fertila si plana zona a comunei. Toate dealurile au zone prielnice pentru agricultura, fiind cu zone intinse de platou marginit de paduri si pasuni.
Drumuri de acces [modificare]
- DN 2 (E85) cea mai importanta artera rutiera care strabate Moldova de la Sud la Nord, modernizata pe 4 benzi de circulatie si lucrari de arta corespunzatoare; - Calea ferata Bucuresti - Vicsani (culoar 500) dubla si electrificata, aflata intr-un amplu proces de modernizare pentru a se atinge viteze de circulatie de peste 160 km / h, Gara Racaciuni are dotari moderne si asigura traficul de cetateni si marfuri pentru o zona formata din 7 comune. - DJ 119 Onesti-Dumbrava-Ciucani-Somusca-Faraoani-Bacau, nemodernizat, strabate tangential comuna. - DJ 206 B Racaciuni-Parava-Radoaia-Dumbrava-Onesti este modernizat pe sectorul ce limiteaza la sud comuna. - DJ 252 E Racaciuni-Rastoaca-Dienet-Pancesti este asfaltat si leaga comuna de zona de est a judetului.
Hidrografie [modificare]
Raul Siret - margineste prin Lacul de acumulare hidroenergetic Racaciuni, latura de est a comunei. Suprafata Lacului pe teritoriul comunei noastre este de 80 ha si este stavilit la sud de un baraj de 27m inaltime cu 6 parti si o Uzina hidroelectrica cu doua grupuri de cate 22,5 MW. Paraul Racaciuni - strabate comuna de la nord-vest la sud-est (Fd. Racaciuni - Ciucani si Rastoaca) si colecteaza toate apele interne de-a lungul Vaii Mocanilor, care are un peisaj pitoresc. Paraul Caprian - aduna apele din zona de vest a comunei strabatand satul Gisteni si se varsa la intrarea in satul Racaciuni in Paraul Racaciuni. Balta Teiului si Balta Ciunguroasa care sunt taiate la jumatate de drumul national intre satele Ra caciuni si Gh. Doja cu un potential turistic deosebit.
Geologie [modificare]
Zona de centru-vest a comunei ocupata de culmea Petricica, este formata din conglomerate burdigaliene cu un sambure de oligocen in axul anticlimatului si inscrie o inclinare vizibila spre nord.Disparitia aproape periclinara a conglomeratelor burdigaliene sub formatiuni mai noi sarmatice a produs modificari in relieful sculptural. Formele mamelonare, cunoscute in toponimia locala sub numele de "ongoane" sunt inlocuite de forme plane sau numai usor inclinate spre sud-est, unde culmile iau aspectul unor adevarate "poduri" suspendate, care s-au format pe o cuvertura groasa de pietrisuri, nisipuri si gresii sarmatice. Vaile sunt asimetrice. Versantii prezinta o morfodinamica activa cu aliniamente de creste. Densitatea medie de fragmentare a reliefului variaza intre 0,8 - 1,2 (I. Hirjoaba) iar energia reliefului atinge valori intre 150-300m. Aici predomina peisajul de podis cu paduri de cvercinee in amestec cu alte foioase, de fag cu carpen. Valea Siretului are o structura marginala formata din foioase de 8 - 15 m formata din luturi loessoide galbene si formatiuni miopliocene de podis.
Localități înfrățite [modificare]
BC Acest articol despre o localitate din județul Bacău este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.
|
|||||||||||||||||||||||||||||||
