Nicolae Vermont
Nicolae Vermont (n. 10 octombrie 1866, Bacău - d. 14 iunie 1932) a fost un pictor și gravor român, de origine evreu. Mai târziu în viață s-a convertit la religia creștină ortodoxă.
S-a născut la Bacău (sau la Moinești) în familia profesorului Iosif Grünberg.[1] A studiat la Școala de arte frumoase din București, cu Theodor Aman, fiind primul student evreu al acestei instituții [2], apoi la München și la Paris. Ostil conformismului academic, Vermont s-a atașat mișcării de înnoire a grupului pictorilor independenți, numărându-se printre membrii fondatori ai societăților „Ileana” și „Tinerimea artistică”, în cadrul cărora a expus cu regularitate.
În pictura de piesaj, înrudit ca viziune cu Nicolae Grigorescu, Vermont a lăsat imagini din Câmpulung și din Oltenia, de un lirism pur și delicat, valorificând atât spontaneitatea și acuitatea observației, cât și virtuozitatea desenului. Atras de compoziție, a excelat în pictura de gen inspirată din viața oamenilor simpli, pe care a zugrăvit-o cu multă căldură emoțională („Emigranții”, „Coșarul”, „Bragagiul”). A fost influențat și de stilul pictorului munchenez Fritz von Uhde.
În creația sa din ultimii ani, a înclinat spre satisfacerea gustului unui public amator de pitoresc. Lucrările sale de gravură sunt executate cu o deosebită finețe.
Fratele său a fost traducătorul și astronomul Bernard Varvara Vermont, iar sora sa a fost actrița Lea Fanșeta Vermont, mama actriței franco-române Marioara-Aristița Ventura.
Autoportrete [modificare]
Bibliografie [modificare]
- Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
Referințe [modificare]
- ^ Eseu - Centenar Vermont de Cornel Galben
- ^ Federația Comunităților Evreiești din România-Contribuția evreilor din România la cultură și civilizație - coord. N.Cajal, H.Kuller - Editura Hasefer, Bucharest,2004
