Blaj

Blaj
—  Municipiu  —
Colegiul național Inocențiu Micu Clain
Stemă
Blaj Localizarea orașului pe harta României
Blaj Localizarea orașului pe harta județului Alba
Coordonate: 46°10′31″N 23°54′52″E
Țară	România
Județ	Alba
Localități componente	Listă Deleni-Obârșie Flitești Izvoarele Mănărade Petrisat Spătac Tiur Veza
Guvernare
- Primar	Gheorghe Valentin Rotar (PD-L, ales 2008)
Altitudine	260 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	20.765 locuitori
Site: Website
Localizarea în cadrul județului

Blaj (în germană Blasendorf, în maghiară Balázsfalva) este un municipiu în județul Alba, Transilvania, România. În 2002 avea o populație de 20.758 locuitori.

În Blaj își are sediul Arhiepiscopia Majoră de Făgăraș și Alba Iulia, forul ierarhic de conducere a Bisericii Române Unite cu Roma.

Cunoscut drept "Mica Romă", Blajul a fost în secolele al XVIII-lea și al XIX-lea centrul cultural al românilor transilvăneni. Orașul a jucat un rol important în procesul de formare a limbii române moderne și a conștiinței naționale românești. Aici a apărut Biblia de la Blaj și tot aici a publicat Timotei Cipariu prima gramatică românească.

Catedrala Sfânta Treime a fost edificată între anii 1741 și 1749 în stil baroc, după planurile arhitecților vienezi de origine italiană Anton și Johann Martinelli. În această catedrală sunt înmormântați episcopul Inocențiu Micu-Klein și cardinalul Alexandru Todea.

Localizare

Blajul este situat în vestul Podișului Târnavelor, la confluența Târnavei Mari cu Târnava Mică, într-o renumită zonă viticolă. Sursa de alimentare cu apă a municipiului Blaj este râul Sebeș.

Istorie

Blaj în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773

Prima atestare documentară referitoare la Blaj datează din 1252, an în care contele Herbord a cumpărat domeniul "de la întâlnirea Târnavelor", domeniu denumit în continuare "villa Herbordi". În 1313 fiul lui Herbord, Blasius, a devenit stăpân al moșiei respective. Denumirea Blajului provine de la numele acestui Blasius. De-a lungul timpului Blajul a fost menționat în limba latină ca villa Blasii, iar mai apoi în traducere maghiară ca Balázsfalva (satul lui Blasiu), respectiv în germană Blasendorf, nume care a devenit în dialectul săsesc Bluesendref. În spiritul latinismului promovat de Școala Ardeleană numele Blajului a fost transcris în limba română ca Blasiu, respectiv Blaș. Ca semn al emancipării urbane, în secolul al XIX-lea a fost folosită în corespondență și forma Blaj-Oraș, simetric cu maghiarul Balázsfalva (Blașfalău, aidcă satul lui Balázs). Până la Unirea Transilvaniei cu România, Blajul a fost singurul orășel din Ardeal cu majoritate românească.

La început populația localității a fost redusă, fiind alcătuită la 1650, anul primului recensământ, din membrii celor 20 de familii de rândași ai curții nobiliare. Intrat în posesiunea magnatului Apafi, a trecut, după moartea lui M. Apafi al II-lea, în stăpânirea statului, care l-a cedat în 1738 episcopiei unite și a devenit reședința acesteia.

În vremea episcopatului lui Ioan Inocențiu Micu și a urmașului său, Petru Pavel Aaron, la Blaj au fost întemeiate importante instituții de învățământ, precum școlile Blajului, Biblioteca Arhidiecezană (cea mai mare bibliotecă românească din Transilvania), tipografia etc. La 19 mai 1737 Blajului i-a fost conferit statutul de oraș, fiind totodată centrul cultural al românilor „uniți” și al Școlii ardelene.

În anul 1754, prin eforturile episcopului Petru Pavel Aron, la Blaj și-a deschis porțile prima școală publică cu limba de predare română. Acest fapt l-a făcut pe Ion Heliade Rădulescu să spună "aici a răsărit soarele românilor". O inscripție cu acest citat este montată pe clădirea în care a funcționat școala de obște. Mulți dintre cei mai de seamă cărturari români si secolelor XVIII - XIX din Transilvania, ca Samuil Micu, Gheorghe Șincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, Gheorghe Barițiu, Simion Bărnuțiu, etc., și-au făcut studiile la Blaj.

Ca centru ideologic al burgheziei românești din Transilvania, Blajul a avut un rol important în formarea conștiinței naționale a românilor. La Blaj au avut loc, în 1848, mai multe adunări ale românilor din Transilvania. La adunarea convocată de Avram Iancu și Papiu-Ilarian la 30 aprilie 1848, au fost formulate ideile desființării iobăgiei și ale egalității în drepturi a populației române din Transilvania cu celelalte națiuni.

Pentru detalii, vezi: Revoluția română de la 1848.

La 15-17 mai 1848, pe câmpia de lângă Blaj , care de atunci poartă numele de Câmpia Libertății, a avut loc marea adunare a românilor din Transilvania, la care au participat 40.000-50.000 de oameni, majoritatea covârșitoare fiind iobagi. Adunarea a adoptat programul de revendicări cu caracter democratic: abolirea dijmei, a clăcii și a iobăgiei, desființarea breslelor și a vămilor, libertatea cuvântului și a tiparului, formarea gărzii naționale, școli de stat în limba română, etc. Tot la această adunare s-a protestat împotriva „uniunii” forțate a Transilvaniei cu Ungaria. Nerecunoașterea de către guvernul revoluționar ungar a egalității în drepturi a românilor cu celelalte popoare, nesatisfacerea revendicărilor lor sociale și votarea de către Dieta din Cluj a încorporării Transilvaniei la Ungaria a determinat dezbinarea forțelor revoluționare ale românilor și ungurilor. Între 15 și 25 septembrie, a avut loc la Blaj o nouă adunare a românilor din Transilvania, care a declarat că nu recunoaște încorporarea Transilvaniei la Ungaria și a însărcinat Comitetul permanent de la Sibiu să înarmeze satele. Neînțelegerea dintre conducătorii revoluției ungare și ai forțelor revoluționare ale românilor a fost folosită de Habsburgi pentru a împiedica coalizarea celor două forțe împotriva feudalismului habsburgic.

Interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma de către autoritățile comuniste în octombrie 1948 a însemnat o grea lovitură pentru Blaj, deoarece întreaga elită intelectuală concentrată în Blaj a fost arestată și dispersată. Academia Teologică Greco-Catolică a fost închisă, iar Biblioteca Centrală din Blaj a fost distrusă. O mare parte a cărților a fost aruncată în râul Târnava. Capelele institutelor de învățământ din Blaj au fost transformate în săli de sport. Corpul profesoral greco-catolic a fost împrăștiat prin închisorile comuniste. La recensământul din 1956 în Blaj au fost consemnate 8.711 persoane, fapt explicabil prin deportări.

Personalități

• Timotei Cipariu (1805-1887), erudit transilvănean, membru fondator al Academiei Române, părintele filologiei române
• Ioan Suciu (1907-1953), episcop unit

Date geologice

În perimetrul acestei localități s-a pus în evidență prezența unei acumulări de sare gemă.

Populația

În anul 1790 populația Blajului a ajuns la 1.000 de locuitori. La 1835 numărul de locuitori se ridica la 1.300.

Dezvoltarea învățământului și a comerțului, precum și construirea căii ferate, a determinat o crestere substanțială a populației Blajului, care avea să însumeze 2.338 locuitori la 1900 și 9.036 locuitori la 1941.

Evoluția populației la recensăminte:

La recensământul din 2002, populația era împărțită astfel:

• După naționalitate: 17.099 români, 1.675 maghiari, 1.911 rromi, 60 germani.
• După religie: 14.752 ortodocși, 3.411 greco-catolici, 734 romano-catolici, 985 reformați, 408 baptiști, 220 penticostali.

Transporturile

• Drumuri naționale: DN 14B (legătura cu București, Cluj, Oradea) și DN 7 (legătură cu Arad, Timișoara). Drumuri județene: DJ 142 (legătura cu Tg. Mureș).

• Calea ferată face legătura directă cu orașele: București, Cluj, Tg. Mureș, Sovata, Budapesta și Viena. Aeroporturi apropiate sunt cele din Sibiu, Cluj și Târgu Mureș.

Monumente

• Catedrala Sfânta Treime din Blaj
• Câmpia Libertății
• Prima școală publică cu predare în limba română
• Palatul episcopal, fosta reședință nobiliară din sec.XVI-XVIII, actualmente cladirea Academiei Teologice.
• Castelul Mitropolitan
• Mănăstirea "Buna Vestire"
• Bisericuța Grecilor
• Biserica Reformată
• Biserica Romano-Catolică
• Teiul lui Eminescu
• Stejarul lui Avram Iancu
• Crucea lui Avram Iancu
• Copia Lupei Capitolina, simbolul latinității
• Monumentul Eroilor Români din Al Doilea Război Mondial. Monumentul este amplasat pe str. Eroilor nr.2 și a fost dezvelit în anul 1944, în memoria ostașilor români jertfiți în Al Doilea Război Mondial. Acesta este realizat din beton mozaicat și nu are împrejmuire. Pe fațada monumentului se află un înscris care glorifică jertfa ostașilor români.

Politică și administrație

Bibliografie

• Mircea Buza, Ioan Mărculeț, Toponimia Văii Târnavei și Afluenților ei între Blaj și Mihalț, Comunicări științifice, IX, Mediaș, 2010, p. 386-390.
• Ioan Chindriș, Blajul luminist. O analiză a structurilor culturale, în “Anuarul Institutului de Istorie din Cluj”, XXIII, 1980, p.187-208.
• Ioan Chindriș, Documentele Blajului, în *** Școala Ardeleană, II, volum coordonat de Ioan Chindriș, Oradea, 2007, p. 218-223.
• Ioan Mărculeț, Blaj. Aspecte de geografie istorică, București, 1999, p. 23-28.
• Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Dragoș Baroiu, Posibilități de valorificare a potențialului turistic din județul Alba, Revista Geografică, T. VIII – 2001, București, 2002, p. 173-177, 2 fig., 1 tab.
• Ioan Mărculeț (coord.), Superlativele României. Mică enciclopedie, Ed. Meronia, București, 2010.

Orașe înfrățite

• Bacău
• Allschwil (Elveția)
• Morlanwelz (Belgia)
• Recanati (Italia)
• Durlești (Moldova)

Galerie de imagini

• 

  Avram Iancu, liderul revoluționarilor români din Transilvania

• 

  Blaj
  (imagine de la începutul sec. XX)
• 

  Catedrala Mitropolitană Sfânta Treime din Blaj
• 

  Catedrala din Blaj
• 

  Intrarea în Catedrală
• 

  Prima Școală Românească din Blaj
• 

  "Institutul Recunoștinței", astăzi "Colegiul național Inocențiu Micu Clain"
• 

  Biserica Ortodoxă
• 

  Bustul lui Simion Bărnuțiu din Piața 1848

Bibliografie

• Academia Republicii Populare Române, Dicționar Enciclopedic Român, Editura Politică, București, 1962-1964
• Florina Grecu , I. Mărculeț, Cătălina Mărculeț , R. Dobre, Podișul Transilvaniei de sud și unitățile limitrofe. Repere geografice, Edit. Universității din București, 2008.
• Ioan Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Contribuții la studiul populației greco-catolice din Districtul protopopesc Blaj la 1900, Deșteptarea Credinței, nr. 8 (113), Dej, 1999, p. 11-12.
• Ioan Mărculeț, Vasile Mărculeț, Cătălina Mărculeț, Districtul Protopopesc Blaj în perioada interbelică – scurt studiu demografic, Deșteptarea Credințeinr, nr. 1 (142), Dej, 2002, p. 12-13.
• Lucian Predescu, Enciclopedia României - Cugetarea
• 1848. Blajul și amintirea Revoluției , volum coordonat și ilustrat de Ioan Chindriș, Editura ASTRA, Despărțământul "Timotei Cipariu", Blaj, 1998.
• Liviu Stoica, Gheorghe Stoica, Gabriela Popa (2009). Castles & fortresses in Transylvania: Alba County. Castele și cetăți din Transilvania: Județul Alba. Cluj-Napoca. ISBN 978-973-0-06143-3 

Vezi și

• Listă de localități din județul Alba
• Listă de comune din județul Alba
• Lista monumentelor istorice din județul Alba

Legături externe

• Municipiul Blaj
• Blaj
• en Blaj - Sunrise of Romanians (A short documentary film about Blaj)
• Pagina Primăriei
• hu Evoluția demografică a populației din județul Alba între anii 1850-2002 (autor: Varga E. Arpád)
• Dicționar de localități din Transilvania