Comuna Palanca, Bacău

Pentru alte sensuri, vezi Palanca.

Palanca
—  Comună  —
Țară	România
Județ	Bacău
SIRUTA
Atestare documentară	1928
Localități componente	Cădărești, Ciugheș, Pajiștea, Palanca, Popoiu
Guvernare
- Primar	Adrian Palistan (PSD, ales 2008)
Populație
- Total	3.764 locuitori
Site: www.comunapalanca.ro
Amplasarea în cadrul județului

Palanca (maghiară Gyimespalánka) este o comuna în județul Bacău, Moldova, România.

Istoric

Prin decretul nr. 394 din 31 martie 1864 s-a stabilit noua împărțire administrativă a țării prin care, ia ființă comuna Brusturoasa alcatuită din satele:

• Popoiu, Ciugheș, Palanca, Cuchiniș, Brusturoasa ( reședință), Camenca, Buruieniș, Surdu, Cotumba, Simbrea, Agăs, Sulța, Prelugi, Beleghet și Goioasa. Comuna a făcut parte pe rând din plasile : Tazlăul de Sus, Muntele, Comănești, Moinșsti. La 5 februarie 1893 satele: Cotumba, Simbrea, Agăs, Sulța, Prelugi, Beleghet si Goioasa s-au desprins de comuna Brusturoasa si au format comuna Agăs. In 1926 si satele Popoiu, Ciugheș, Palanca s-au desprins si au format comuna Palanca.

Comuna Palanca iși trage denumirea de la întăriturile vechi, de pe un afluent al raului Trotuș-Pârâul Șanț, cetate de graniță și apărare. Iorgu Iordan, definește termenul astfel: - Palanca - locul ce a fost altadată întărit cu îngrădire de pari sau de blani. Din această definiție a apelativului, rezultă lămurit că, cel putin în unele cazuri, toponimul nostru a avut semnificatie militara, asadar a insemnat un loc întarit. Presupunerea găseste o confirmare in faptul ca despre unele localitati se vorbeste ca despre fortificații. De pildă: Palanca ( punct vamal, Bacau ) spune ca eeste un loc foarte important sub raportul așezării militare. Aici se află urmele unui șanț de-a lumgul fortificațiilor ungare.

Primul document ce atesta localitatea este un hrisov al lui Vasile Lupu din 1648, dar confirmări ale existentei fortificații ( asa cum explica și Iorgu Iordan) găsim și la cronicarii moldoveni Grigore Ureche si Miron Costin.

De altminteri încă și la ora actuală, în nordul comunei se găsesc fortificațiile de graniță dintre Moldova si Imperiul Austro-ungar construite in timpul lui Gheorghe Racotzi II pe care locuitorii le denumesc - Treptele Mariei Tereza -. Putem spune ca Palanca se constituie ca așezare prin contribuția a trei elemente :

• Oierii, care s-au așezat în actualul sat Popoiu fiind partea cea mai veche a așezarii;

• Românii transilvăneni, care au trecut granița de-a lungul secolelor. Acest lucru se demonstrează prin ruinele intariturilor de la vechea graniță ce aveau scop să oprească exodul populatiei din Transilvania;

• Grănicerii romani, care, dupa satisfacerea stagiului militar rămâneau aici întemeindu-și gospodării.

Din documentele existente, evolutia teritorială a comunei Palanca este urmatoarea :

• In prima faza se constituie nucleul comunei in partea vestica a sa, de-a lungul Pârâului Popoiu si Pârâul Șanț;

• Apoi se extinde de-a lungul văii Trotușului, de o parte si de alta a văii si a căii de acces;

• Ultima fază cuprinde extinderea așezarii de-a lungul Pârâului Ciugheș și a afluienților săi.

Poziție geografică

Comuna Palanca, unitate economică-administrativă, este situată la extremitatea vestică a județului Bacău , pe cursul superior al râului Trotuș, acolo unde valea râului se lărgește și este străjuită de culmile munților Tarcău spre N-NE și culmile munților Ciuc spre S-SV, la 30 km. de orasul Comănești si 60 km. de orasul Mircurea Ciuc.

Comuna Palanca se învecinează la N - NV cu comuna Ghimeș, la V cu județul Harghita, la S cu comuna Agăs, la E cu comunele Agăs și Brusturoasa, unitati administrative ce fac parte din județul Bacău. Suprafața agricolă ocupă 4132 ha, suprafața forestieră 4921 ha,iar suprafețele neproductive 248 ha, ocupand in total 9301 ha. Pe langa frumusețile naturale, bazinul superior al Văii Trorușului, constituie un important punct geografic, Pasul Ghimes - Faget - Palanca, fiind o trecatoare importanta care face legatura dintre Moldova si Transilvania, servind înca din timpul lui Matei Corvin cale strategică, drum comercial pentru locuitorii dintr-o parte si alta a munților.

Turism local

Principalele resurse turistice de pe raza comunei sunt :

• Monumentul eroului Emil Rebreanu - ridicat pe locul unde a fost înmormantat acesta la dorința sa și care este situat in imediata apropiere a pasului Ghimes - Palanca. In anul 1920 căpitanul Procopiu Strat, membru al familiei, a identificat mormantul punând o cruce din mesteacăn și a imprejmuit locul. La data de 07.09.1921 Liviu Rebreanu, face o adresa către - Societatea Monumentelor eroilor cazuți în război -, cerând exhumarea fratelui său - eroul martir Emil Rebreanu -. Societatea trimite adresa la garnizoana militară și Prefectura din Bacău pentru organizarea onorurilor cuvenite. Ceremonia reanhumării eroului are loc la data de 02.10.1921 fiind urmată de înaltarea monumentului comemorativ, finalizat in anul 1922 prin grija aceleiași societati.

• Monumentul eroilor - amplasat în centrul comunei reprezinta o mărturie a recunostinței eterne, un omagiu adus memoriei celor 132 eroi locali, din cele doua războaie mondiale, eroi care in marile confruntări cu dușmanul și-au dat supremul tribut pentru independența țării, pentru unitatea natională și menținerea patriei în hotarele ei firești. Initiativa acestui edificiu si contribuția materială, aparține veteranilor de război, a vaduvelor de război, sub îndrumarea președintelui de atunci a subfilialei locale A.N.V.R. - Domoș Dumitru, la care s-au adaugat modeste sponsorizări.

• Troița - aflată în apropierea Primăriei, pe locul unde odinioară a fost monumentul eroilor locali, distrus de regimul comunist in anul 1948. Daltuița în lemn aceasta Troiță se doreste a fi o - Candelă veșnică -, acolo unde pe nedrept cineva a crezut că poate așterne uitarea eroilor nostri.

• Muzeul etnografic - În incinta spațiului ce aparține Școlii cu clasele I - VIII Palanca, există un muzeu etnografic care a fost creat prin contribuția elevilor din promoțiile 1970 - 1990, precum si donațiile făcute de diferiți bătrâni si urmași ai acestora din initiativa și sub îndrumarea profesorului de istorie de atunci din scoală doamna Trifonescu Maria. Aici se află concentrate valori deosebite din creația vestimentară a portului national local, mobilier vechi, decorațiuni interioare, obiecte de uz casnic, diverse piese din tehnica razboiului de țesut manual sau din cele folosite vara la stână, necesare preparării diferitelor produse lactate. O parte din aceste piese de muzeu sunt catalogate ca - patrimoniu national - și inventariate separat de către specialiști ai Muzeului National. Este singurul muzeu de acest gen din zona noastră, un loc care te transpune pentru câteva momente în - fermecata si frământata lume a străbunilor noștri -.

• Conacul Ghica - în incinta căruia se afla dispensarul veterinar.

• Moara - situată la intrarea în satul Ciugheș, a fost distrusa în timpul războiului din 1916 și reconstruită în anul 1918. Folosește pentru funcținare forța apei si pietre pentru măcinarea cerealelor. Moara este proprietatea cetățeanului Ciotloș D. Petrea care a primit-o drept moștenire de la părintii sai. Pitorescul locurilor ar permite dezvoltarea agroturismului, dar lipseste initiativa si poate mai mult decât initiativa lipsesc informațiile si fondurile necesare demarării unui astfel de proiect.

Telecomunicații

Singura companie care oferă acces la servicii de televiziune este SC ELCOMSAT SERV SRL. Abonamentul lunar este de 23 lei
În comună există acces la internet prin intermediul SC ELCOMSAT SERV SRL.

BC Acest articol despre o localitate din județul Bacău este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.