Reghin

Reghin Szászrégen
—  Municipiu  —
Stemă
Reghin Szászrégen Localizarea orașului pe harta României
Reghin Szászrégen Localizarea orașului pe harta județului Mureș
Coordonate: 46°46′33″N 24°42′30″E
Țară	România
Județ	Mureș
Atestare documentară	1228
Localități componente	Apalina, Iernuțeni
Guvernare
- Primar	András Nagy (UDMR, ales 2008)
Altitudine	350 m.d.m.
Populație (2002)
- Total	36.126 locuitori
- Densitate	644 loc./km²
Site: Site oficial al primăriei (ro)
Localizare în cadrul județului
Reghin în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-73

Reghin, mai demult Reghinul Săsesc, Regin (în dialectul săsesc Reen, Ree, Rę, Rî, Rîn, în germană Sächsisch-Regen, Deutsch-Regen, Reen, Räen, Rennmarkt, Reensmarkt, în maghiară Szászrégen, Nagyrégen, Régen, Régön) este un municipiu și al doilea oraș ca mărime din județul Mureș, Transilvania, România. Are o populație de 36.126 locuitori (2002)..

Geografie

Municipiul se află la 46°46'33" latitudine nordică și 22°42'30" longitudine estică. Altitudinea la care este situat orașul este de 395 m, punctul geografic cel mai de jos fiind râul Mureș - 350 m iar cel mai înalt Pădurea Rotundă - 455 m. Ținutul etnografic din jurul Reghinului poartă denumirea de Reener Ländchen (Țărișoara Reghinului sau Micul Ținut al Reghinului).

Istorie

Vechea denumire a Reghinului este aceea de "Reghinul Săsesc", traducere românească a denumirii germane "Sächsisch Regen", respectiv a celei ungurești "Szaszregen". Într-o diplomă emisă în anul 1228 de regele Andrei al II-lea al Ungariei, localitatea este menționată cu denumirea de "Regun".

În anul 1555, pe un pilastru al zidului de incintă a orașului Reghin, fusese dăltuit următorul text, în limba germană: "Kein Heil kommt vom Krieg, den Frieden erbitten wir alle" (De la război nu vine nimic bun, ne rugăm cu toții pentru pace).

„Societatea de plutărit” a fost, în ceea ce privește răspândirea și cuprinderea afacerii, de departe cea mai importantă din Reghinul Săsesc, chiar cea mai importantă din Transilvania. Această situație a fost favorizată în primul rând de poziția favorabilă a localității pe valea Mureșului, râu pe care veneau plutele din munții Călimanului. Comerțul cu lemnul și cu plutele a fost una din cele mai importante activități desfășurate de locuitorii vechiului Reghin. Poziția favorabilă a localității în apropierea munților Gurghiu și Călimani cu suprafețele lor întinse de pădure erau o adevărată provocare pentru spiritele întreprinzătoare din această localitate. În anul 1853 mai mulți negustori cu plute din Reghinul Săsesc s-au asociat într-o societate, conformându-se principiului care spune că unirea dă putere; fiecare membru primea, pentru funcția sa, o remunerație potrivită. Deja în următorul an, 1854, mai mulți lipoveni contribuiau la această societate, astfel că cei din Reghin se ocupau cu procurarea și transportul plutelor iar lipovenii cu vinderea lor; dar pentru că lipsea coeziunea și o anumită conducere, nimeni nu mai asculta, fiecare voia să conducă după opinia sa, în anul 1855 mai mulți membri au ieșit afară din această așa zisă „companie” și împreună cu alți lipoveni au întemeiat „Compania de plutărit Wermescher” ai cărei membri finanțau activitatea.

În anul 1924 a avut loc “încorporarea” Reghinului Unguresc (Reghin-sat, Magyarregen, Ungarisch-Regen) la oraș, care creștea astfel cu 995 hectare în partea de nord.

Împrejurimile

Municipiul Reghin este împrejmuit de mai multe localități. Spre nord, pe DN15, prima localitate este Suseni cunoscut și ca Felfălău, Felfalu, Pränzdorf sau Oberdorf localitate atestată în anul 1319, urmată de localitatea Brâncovenești atestată în anul 1228 cunoscută și ca Ieciu, Wetsch sau Marosvécs fiind situată la 12km de Reghin.
De la gara CFR în continuarea străzii Gării la aproximativ 3km se află localitatea Ideciu de Jos atestată în anul 1319, cunoscut și ca Untereidisch și Alsoidecs

Demografie

La recensământul din 2002, reghinul avea 36.126 locuitori, dintre care 65,35% români (23.611 locuitori), 28,77% maghiari (10.396), 5,06% țigani (1.831), 0,65% germani (237) și sub 1% alții. Sub profil confesional, 61,68% sunt ortodocși, 19,89% reformați, 9,82% romano-catolici, 5,12% greco-catolici, 0,99% adventiști de ziua a șaptea și alte religii sub 1% fiecare.

Evoluția populației la recensăminte:

Administrație

Primăria Reghin

Municipiul Reghin are o suprafață de 7.282 ha, din care: 785 ha curți și clădiri; 62,5 ha străzi, 41,61 ha parcuri și zone verzi; 1.334 intravilan; 4.345 ha suprafețe agricole și 624 ha fond forestier.

În Reghin își are sediul o judecătorie, aflată în raza teritorială a Tribunalului Mureș și a Curții de Apel Târgu Mureș.

Transporturi

Reghin este traversat de calea ferată Târgu Mureș-Deda.
Prin Reghin trec căile de acces pentru autovehicule DN15 Târgu Mureș-Toplița, DN15A, drum național secundar, care la ieșire din Reghin spre Comuna Breaza, Mureș se intersectează cu DN16, făcând legătura între Reghin și Cluj-Napoca, continuând spre Bistrița până la intersecția cu DN17 sau E58 încă 51 km, și drumurile judetene Reghin-Lăpușna și Reghin-Sovata.

Municipiul se află amplasat la intersecția a două axe de intensă și veche circulație, una pe Valea Mureșului (Târgu Mureș-Reghin-Deda-Toplița) și alta pe Valea Gurghiului spre câmpia Transilvaniei (Lăpușna-Gurghiu-Reghin-Crăiești)

Municipiul se află la urmatoarele distanțe față de:

• București - 368 km
• Târgu Mureș - 32 km
• Brașov - 200 km
• Cluj-Napoca - 102 km
• Bistrița - 63 km
• Toplița - 70 km
• Sovata - 40 km
• Lăpușna - 42 km
• Batoș - 14 km

Edificii culturale de interes național

• Biserica Evanghelică-Lutherană (adresa: str. Călărașilor 1, monument istoric, cod: MS-II-a-A-15761, datare: 1330, transformări importante în secolele XV și XVIII).
• Biserica de lemn din Reghin cu hramul Sfântul Nicolae

Personalități

Biserica Evanghelică-Lutherană Reghin

• Virgil Onițiu (n. 21 februarie 1864, Reghin - d. 8/21 octombrie 1915, Brașov) a fost un scriitor român, publicist, membru corespondent al Academiei Române.

• Rudolf Wagner-Régeny (n. 28 august 1903, Reghin - d. 18 septembrie 1969, Berlin) compozitor și apoi profesor și decan al conservatorului din Rostock. În 1950 este numit profesor la conservatorul din Berlin. Câteva dintre lucrările sale sunt "Genesis" (1955), "Die Fabel vom seligen Schlächtermeister" - operă (1964) și "Das Bergwerk zu Falun" - operă (1961).

• Petru Maior a activat la Reghin ca protopop greco-catolic. Datorită eforturilor sale a fost construită la Reghin prima biserică românească din piatră, cu hramul Sfânta Treime. După interzicerea Bisericii Române Unite cu Roma în anul 1948, edificiul a fost trecut în posesia comunității ortodoxe, nefiind restituit până în prezent. Ca un gest de reconciliere, în anul 2000, patriarhul Teoctist l-a vizitat la Reghin pe cardinalul Alexandru Todea, cel care în 1948 a fost protopop de Reghin.

• Erhard Plesch (n. 1910, Reghin), politician german. În 1955, Plesch a fost ales ca cel de-al doilea deputat federal în Germania, din partea sașilor transilvăneni.

• Eminența sa, Cardinalul Alexandru Todea.

• Josef Haltrich, pedagog, filolog, preot și etnograf.

• Hugo Schwab, (1887 - 24 august 1944, Humulești), general în armata română.

Legături externe

• Situl Primăriei Reghin
• Biserica Evanghelică din Reghin
• de Gedenktafel für Evakuierte aus Nordsiebenbürgen
• Banca de date publică pentru Reghin și ținutul Reghinului
• Szászrégen nemhivatalos honlapja - Sit despre Reghin in limba maghiara
• Situl cu informatii si anunturi din Municipiul Reghin
• Dicționar de localități din Transilvania

Orașe înfrățite

• Nagykőrös, Ungaria
• Érd, Ungaria
• Ungheni, Republica Moldova

Bibliografie

• Din activitatea Societății de plutărit din Reghinul-Săsesc(1853-1908) de Dorin-Ioan Rus, Revista Bistriței, vol XV, 2000,Bistrița, p. 91-95

Galerie de imagini

• 

  Reghin
  (centrul și primăria, înc. sec. XX)
• 

  Reghin
  (primăria, înc. sec. XX)
• 

  Reghin
  (înc. sec. XX)
• 

  Reghin
  (Biserica Evanghelică-Lutherană, înc. sec. XX)