Buhuși
 |
Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție. |
| Buhuși | |||
| — Oraș — | |||
|
|||
 Buhuși
|
|||
| Coordonate: Coordonate: | |||
|---|---|---|---|
|
|
|||
| Țară |  România |
||
| Județ | Bacău | ||
| Atestare documentară | 1438 | ||
|
|
|||
| Localități componente | Marginea, Runcu | ||
|
|
|||
| Guvernare | |||
| - Primar | =Ion Turcea (PSD, ales 2008) | ||
|
|
|||
| Suprafață | |||
| - Total | 39,85 km² | ||
| Altitudine | 235 m.d.m. | ||
|
|
|||
| Populație (2011) | |||
| - Total | 13.191 locuitori | ||
| - Densitate | 331 loc./km² | ||
|
|
|||
| Site: Buhusi.NET | |||
|
|
|||
 |
|||
modifică  |
|||
Buhuși este un oraș din județul Bacău, Moldova, România, situat în sud-estul depresiunii Cracău-Bistrița (la 235 metri altitudine) la confluența pârâului Români cu râul Bistrița, la 24 kilometri nord-vest de Bacău. Populația era în anul 2002 de 18.746 locuitori.
Cuprins |
Istoric [modificare]
Prima atestare documentară datează din 1438, fiind consemnat cu numele Bodești. La 14 aprilie 1457, în localitatea Orbic (azi cartier al orașului), Ștefan cel Mare, înaintând spre Suceava, a reputat o victorie decisivă asupra lui Petru Aron. Începând cu anul 1800 așezarea capătă treptat numele actual, fiind numită mai întâi Bodeștii lui Buhuș, Bodeștii Buhușoaiei, Buhușoaia, Buhuș. Toate aceste denumiri derivă de la numele familiei boierești Buhuș care stăpânea aceste locuri. În anul 1819 a fost declarat târg boieresc, iar din anul 1832 încep să apară primele ateliere meșteșugărești. A fost declarat oraș în anul 1930.
La pagina 137 din Enciclopedia Cugetarea (1936 - 1939), precum și la pagina 576 din "Istoria românilor" de Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu se afirmă cu certitudine că localitatea a purtat în trecut și numele de București[1] [2].
Orașul Buhuși s-a dezvoltat datorită existenței Fabricii de Postav care, acum 100 și ceva de ani, era cea mai mare din Europa și aducea venituri considerabile localtății. Această fabrică există și astăzi, însă ea este în pragul falimentului. Aceastǎ fabricǎ este în faliment de mulți ani datoritǎ conducerii care nu a vrut sǎ o vândǎ când era încǎ profitabilǎ. Din aceastǎ cauzǎ orașul este practic mort și toți tinerii au plecat în alte orașe sau țǎri la muncǎ.[necesită citare] Orașul practic se zbate la limita dintre sărăcie și decență, arătând în ultima vreme o ușoară creștere a economiei, însă insuficientă pentru ca toți locuitorii să simtă că trăiesc într-un oraș adevărat. Orașul încă este capabil de luptă cu sărăcia datorită unor oameni cu suflet mare care își iubesc orașul,și datorită investitorilor străini care au inchiriat spațiile fostei fabrici de postav.În prezent funcționează in oraș 18 secții de confecții dintre care jumătate sunt sub patronat italian .Buhuși este cunoscut pe plan național și datorită elevilor care învață la colegiul tehnic ION BORCEA. acesta aflându-se in anul 2006 printre primele 10 licee din județ , totul se datoreaza directorului ION FERCU si a profesorilor care se implică cu adevărat .[necesită citare]
Demografie [modificare]
La recensământul din 1860, târgul "Buhușoaea" era oficial a 31-a localitate urbană a Moldovei, după numărul populației (1873 locuitori).
Evoluția populației la recensăminte: 
Personalități [modificare]
- Gheorghe Platon (1926 - 2006), istoric, membru titular al Academiei Române.
- Mihai Roller (1908 - 1958), istoric român, de origine evreu.
- BUTARU Ion Z - Ofițer de geniu pe front, decorat cu Steaua României și Coroana României-cu panglică de Virtutea militară, absolvent al Facultății de Drept din București, născut pe 28 septembrie 1912 la Buhuși. A fost arestat în 1949, condamnat la 7 ani de închisoare, pentru „deținere de publicații interzise și uneltire contra ordinii sociale“, și închis la Jilava, Poarta Albă, Peninsula, Gherla, Aiud și Târgu Ocna, până în 1956, când a fost eliberat.
- DANIEL SCANTEIE - jucator de fotbal care a activat la Textila Buhusi, Aripile Bacau, FC Bacau, Dinamo Bucuresti, FC Arges, in Israel (primul esalon timp de 2 ani), FC Onesti, Ceahlaul Piatra Neamt, Laminorul Roman.
Legături despre Buhuși [modificare]
Note [modificare]
Bibliografie [modificare]
- Enciclopedia Cugetarea,(1940), Lucian Predescu
- Istoria Românilor din cele mai vechi timpuri până astăzi,(1975), Constantin C. Giurescu și Dinu C. Giurescu
Legături externe [modificare]
- Buhuși, orașul care și-a vândut motorul la fier vechi, 31 august 2011, Andreea Sminchise, Jurnalul Național
