Faraoani, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Faraoani
—  Sat  —
Faraoani se află în Romania
{{{alt}}}
Faraoani
Localizarea satului pe harta României
Coordonate: Coordonate: 46°25′55″N 26°53′46″E / 46.43194°N 26.89611°E / 46.43194; 26.8961146°25′55″N 26°53′46″E / 46.43194°N 26.89611°E / 46.43194; 26.89611

Țară  România
Județ Stema judetului Bacau.svg Bacău
Comună Faraoani

Altitudine 226[1] m.d.m.

Populație (2002)
 - Total 5.176 locuitori

Fus orar EET (UTC+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (UTC+3)
Cod poștal 607170
Prefix telefonic +40 x34 [2]

Faraoani (maghiară: Forrófalva) este un sat în partea central-estică a județului Bacău, în Subcarpații Moldovei.

Este reședința comunei cu același nume.

Demografie[modificare | modificare sursă]

Structura etnică și confesională[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 2002 din totalul de 5.176 de locuitori 5.129 și-au declarat români, 41 ceangăi, 4 maghiari și 2 italieni. Din punct de vedere confesională: s-au găsit 5.143 de romano-catolici, 29 ortodocși și 4 adventiști.[3]

Structura lingvistică[modificare | modificare sursă]

La recensământul din 2011 au fost înregistrați 3.840 de locuitori, dintre care 3.706 de limbă maternă română și 102 de limba maternă maghiară.[4]

Cercetări etnolingvistice[modificare | modificare sursă]

Etnograful clujean Dr. Tánczos Vilmos a efectuat cercetări lingvistice în localitățile ceangăiești din Moldova în 1996 și în 2009. În timpul cercetărilor sale, Tánczos a evaluat nivelul de cunoștință a limbii maghiare a ceangăilor moldoveni. Cercetările sale au atestat că în Moldova sunt mult mai mulți vorbitori de limba maghiară decât reiese din recensămintele oficiale, cauza acestui fapt fiind că ceangăii nu sunt conștienți de aparteneța celor trei dialecte ceangăiești la limba maghiară (mulți dintre ele consider limba lor ca fiind o limbă mixtă, de sine-stătătoare), iar în formularele recensămintale nu există obțiunea de limbă maternă (drept) ceangăiască. Ca urmare majoritatea ceangăilor se declar ca fiind de limba maternă română, chiar dacă vorbesc un dialect ceangăn ca limbă maternă. Cercetările lui Tánczos din 2009 au dovedit și existența unui proces de asimilație lingvistică extrem de rapidă în cadrul ceangăilor: pe când în 1996 a găsit peste 60.000 de vorbitori de limba maghiară în Moldova, în 2009 acest număr a fost cu 15.000 mai mic (numărul vorbitorilor limbii maghiare scăzând la doar 45.000 de persoane în același grup de localități).[5]

În 1996 la Faraoani Tánczos a găsit 2.600 de persoane care au vorbit limba maghiară ca limbă maternă sau ca a doua limbă, ceea ce a reprezentat 75% din totalul romano-catolicilor. 872 persoane nu au vorbit de loc ungurește, sau o cunoșteau limba doar ca limbă pasivă.[5][6][7]

În 2009 Tánczos a evaluat deja și nivelul de cunoștință a vorbitorilor și vârsta acestora. Asimilația lingvistică a ceangăilor s-a demonstrat și în Faraoani: s-au găsit doar 1531 de vorbitori a limbii maghiare, ceea ce înseamnă că în 13 ani procentul vorbitorilor dialectului ceangăn-secuiesc s-a scăzut de la 75% la 51% în comunitatea romano-catolică. Vorbitorii limbii maghiare ca limbă maternă erau și mai puțini: doar 505 de persoane, în mare majoritate bătrâni. 1026 de persoane au vorbit limba maghiară ca cea de a doua limbă (după limba română), majoritatea lor fiind între 30 și 59 de ani. În populația sub 30 de ani nivelul de cunoștință a limbii maghiare a fost foarte redusă: 572 de tineri (toți peste 10 ani) au mai înțeles limba maghiară, dar nu au mai putut vorbi această limbă (limbă pasivă), iar 870 de persoane nici nu au înțeles limba maghiară, toți fiind între 0 și 29 de ani.[5]

Dialectul ceangăilor din Faraoani[modificare | modificare sursă]

Deși prima atestare documentară a localității datează din 1474, ceangăii din Faraoani vorbesc dialectul ceangăn-secuiesc și nu vechiul dialect de sud, ceea ce arată că în localitate ulterior s-au așezat probabil și ceangăi secuiești (ceangăii secuiești reprezintând un grup maghiar care s-a stabilit probabil mai târziu, în secolul XVIII. în Moldova, pe când ceangăii de Nord și cei vechi de Sud s-au stabilit încă în evul mediu, iar graiul lor nu este înrudită cu cel al secuilor, ci se aseamănă mai mult cu unele subdialecte vorbite în Câmpia Transilvaniei).

Dialectul ceangăn secuiesc[modificare | modificare sursă]

Ceangăii din Faraoani, ca de altfel majoritatea ceangăilor de sud (cca 70% din numărul total al vorbitorilor de lb. maghiară) aparține la grupul secuiesc al ceangăilor (székelyes csángók).[8][9] Între variantele dialectului ceangăn-secuiesc se observă asemănările cu diferite dialecte secuiești și o accentuare specifică secuilor. În relațiile sociale și în cultura ceangăilor secuiești se simte o influență puternică secuiască. Acest grup a ajuns în Moldova mai târziu decât vorbitorii dialectului vechi, și este mai puțin asimilat și izolat lingvistic decât celălalt. Ceangăii secuiești trăiesc în valea râurilor Siret (Szeret), Tazlău (Tázló) și Trotuș (Tatros, Tatáros).

Deși sunt mai puțin asimilați lingvistic, nici ceangăii secuiești nu au sentimente puternice naționale, comunitățile lor izolate nefiind influențați în trecut de curentele naționalismului european, iar identitatea lor este mai degrabă o identitate așa-zis locală, bazată pe apartenența la cultul romano-catolic și pe dialectul comun. În ciuda faptului că în marea majoritate nu se declar maghiari, din comunitățile ceangăn-secuiești provin cele mai multe cereri pentru introducerea limbii maghiare (ca subiect facultativ) în educație și pentru slujbă maghiară în biserici.[10]

Personalități[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Google Earth
  2. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  3. ^ http://recensamant.referinte.transindex.ro/?pg=3&id=280
  4. ^ http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2012/08/TS6.pdf
  5. ^ a b c http://www.jakabffy.ro/magyarkisebbseg/pdf/005Forum.Tanczos.pdf
  6. ^ http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/moldva.htm#visz67
  7. ^ http://www.hhrf.org/magyarkisebbseg/9701/m970134.htm
  8. ^ http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/moldva.htm
  9. ^ http://noborders.interfree.it/hung.htm
  10. ^ http://www.csango.ro/
  11. ^ http://www.devaigyerekek.hu/news/news_155_hushagyo.html
  12. ^ http://erdely.ma/hatranyban.php?id=9962

Legături externe[modificare | modificare sursă]