Comănești

Pentru alte sensuri, vezi Comănești (dezambiguizare).

Comănești
—  Oraș  —
Palatul Ghica
Comănești Poziția geografică
Coordonate: 1=46 2=25 3=47 4=26 5=27 6=0 7=type:city 8= 9=Format eronat la {{Coord}}. Parametri: 1=46 2=25 3=47 4=26 5=27 6=0 7=type:city 8= 9=
Țară	România
Județ	Bacău
Atestare documentară	1409
Localități componente	Podei, Vermești
Guvernare
- Primar	Viorel Miron (PNL, ales 2004)
Suprafață
- Total	63,86  km²
Altitudine	370-520 m.d.m.
Populație (2011)
- Total	18.390 locuitori
- Densitate	288 loc./km²
Site: [http://comanesti.blogspot.com

Comănești (maghiară: Kománfalva) este un oraș din județul Bacău, Moldova, România. Are o populație de 18.390 locuitori. Numele orașului este derivat din cuman. Alte denumiri ale orașului au fost: Românești, Comaneschti, Comănieșty, Komaniestie, Comaneste, Comaniești, Comanieșty, Cumaniest, Kumanestie, Komaneschtie.

Geografie

Orașul Comănești face parte din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. Având o altitudine între 501 m și 1349 m este amplasat pe ambele maluri ale râului Trotuș. Orașul Comănești are acces pe cale ferată, fiind situat la 75 km de Adjud și 42 km de Ghimeș, dar și pe șosea fiind situat la: 58 km de Bacău (DN 2G), la 22 km de Târgu Ocna (DN 12A), la 75 km de Adjud (DN 11A) și la 82 km de Miercurea Ciuc (DN 12A). Orașul este o așezare intramontană tipică, cu un relief deluros și colinar, destul de accidentat, dominat de rama muntoasă cu o altitudine de 500m - 1349 m, ce-l înconjoară.

Istoric

Zona orașului Comănești a fost locuită încă din perioada neolitică. Rămășițe din această perioadă au fost găsite în satul aparținător Vermești. Numele orașului vine de la cumanii care au stăpânit cândva regiunea. Prima atestare documentară datează din 1657 iar prima menționare pe o hartă datează din 1696, pe harta Sanson.

Începând cu sfârșitul secolului XVIII, orașul a fost domeniul familiei de boieri Ghica, care și-au menținut prezența în zonă până la jumătatea secolului XX. Palatul Ghica, parcul din fața muzeului și gara sunt câteva din mărturiile lăsate în urmă de familia Ghica.

Construirea căii ferate Adjud-Palanca, care face mai departe legătura dintre Moldova și Transilvania, a condus la o creștere semnificativă a economiei, prin deschiderea exploatării industriale a resurselor lemnoase din munții învecinați (peste 15 gatere înainte de 1900), dar și a minelor Galion, Asău, Lăloaia.

În anul 1952, a fost declarat oraș.cartierele învecinate Lăloaia, Șupan, Leorda, Lunca de jos și Șipoteni au fost înglobate în însăși localitatea Comenești, iar satele Vermești și Podei au devenit localități componente ale orașului.

În vara anilor 2004, 2005 și 2006, Comăneștiul a fost lovit de inundații provocate de apele umflate ale Trotușului.

Demografie

La recensământul din 2002, populația orașului a fost de 23.679 locuitori, dintre care:

• Români: 23.166 (97,83%)
• Rromi (Țigani): 395 (1.66 %)
• Alții: 0,51%

Sub profil confesional, 91,40% sunt ortodocși (21.644 persoane), 5,78% sunt romano-catolici (1.369 persoane), 1,24% penticostali (294 persoane) și sub 1% alte religii.

Evoluția populației la recensăminte:

Economie

Comăneștiul se află în centrul unui bazin carbonifer care include 34 de sate din împrejurimi, dintre care 7 exploatabile economic. În proporție mai mică există în zonă și resurse de petrol. În satul component Vermești există o mină în care se exploatează cărbune brun din 1836. Mina, care în 1989 avea 5.000 de angajați, a fost închisă definitiv în 2005, iar ultimii 260 de mineri care mai lucrau aici au rămas șomeri.

Este dezvoltată industria prelucrătoare a lemnului, aici existând un combinat care produce mobilă, plăci lemnoase, placaj, cherestea. Combinatul însă a fost închis iar activitatea din domeniu s-a transferat către intreprinderi de profil mici.

Un rol important pentru economia orașului îl are și industria alimentară. Importantă pentru economia orașului este și centrala electrică de termoficare, care are o putere de 25 MW și a fost construită în 1954.

În anul 2003 Comăneștiul avea o rată a șomajului de 18,1%, mult peste media națională, ceea ce a dus la declararea orașului ca zonă defavorizată.

Descoperiri arheologice

• Podul lui Mitache (pe terasa inferioară a Trotușului). S-au descoperit fragmente ceramice aparținând perioadei mijlocii a epocii Latene (300-150 î.Hr.), precum și din feudalismul dezvoltat (secolele XVII-XVIII). În același perimetru s-a descoperit un toporaș de silex negru datând, probabil, de la sfârșitul neoliticului. Alte materiale arheologice au fost atribuite bastarnilor (cultura Poienești-Lukasevka, sec. II-III î.Hr.).
• Dealul Comăneștilor (sau Dealul Cetățuii). S-au descoperit vestigii arheologice din secolele VI-VI și din perioada feudalismul dezvoltat (sec. XVII-XVIII).
• „La Rupturi" (pe terasa de pe stânga Trotușului, între Comănești și Asău). S-a descoperit un cimitir medieval (perioadă neprecizată).
• Pe teritoriul orașului. S-au descoperit monede geto-dace (Huși-Vovriești) și un sesterț de bronz de la Antoninus Pius, din anii 140-144 d.Hr.

Turism

Printre clădirile istorice ale orașului se numără Palatul Ghica (actualmente muzeu al orașului) și Gara din Comănești (construită în 1890), ambele situate în centrul orașului. Biserica Sfântul Spiridon, construită în secolul XIX (1812) este o ctitorie a familiei Ghica. De asemenea, puteti vizita: Parcul Ghica, Parcul Zăvoi, Valea Șupanului, Biblioteca orășenească, Primăria orașului, Biserica ortodoxă cu hramul Sf.Neculai, Biserica ortodoxă cu hramul Sf. Apopstoli Petru și Pavel,Biserica ordodoxă „Nașterea Maicii Domnului” si Schitul Sfantul Apostol Andrei Podei.

Politică

Primarul Viorel Miron

Primarul orașului, Viorel Miron și viceprimarul Nicolae Ciocan, sunt membri PNL. Consiliul local este compus din 19 consilieri, împărțiți astfel:

	Partid	Consilieri	Componența Consiliului
	Partidul Național Liberal	13
	Partidul Democrat	3
	Partidul Social Democrat	2
	Partidul România Mare	1

Personalități locale

• Asandi Sorin (n. 1976), Muay Thai Campion Mondial ICO (kickboxing)
• Sebastian-Laurențiu Lăzăroiu (n. 1970), sociolog și politolog român, actual ministru al muncii
• Ilie Verdeț (1925 - 2001), politician, lider comunist, ministru și prim-ministru al României.
• Ioan Casian de Vicina - (n. 1969), episcop ortodox, membru al Sfântului Sinod al BOR
• Ioan Lascǎr - (n. 1948), chirurg plastician, profesor universitar.
• Ionuț Iftimoaie - pugilist român
• Dimitrie Ghica-Comănești - explorator
• Eugen Ghica-Comănești - explorator
• Nicolae Ghica-Comănești - explorator
• Valeria Manta Tăicuțu - scriitoare
• Ștefan Trandafil - colonel
• Spiridon Pandele - caminar cu pitac din 20 martie 1826, fiul capitanului Pavăl.

Imagini

• 

  Lucrare în lemn expusă în palatul Ghica

• 

  Vedere din centrul orașului

• 

  Centrul orașului

Legături externe

• http://www.comanesti.ro/facebook
• Blogul orașului Comănești
• http://www.primariacomanesti.ro/ Unitatea Administrativ Teritorială a orașului Comănești
• http://www.spitalulcomanesti.ro/ Situl spitalului orășenesc "Ioan Lascăr"
• http://www.comanesti.forumulmeu.com/ Un forum destinat locuitorilor si nu numai