Comuna Berești-Bistrița, Bacău

46°42′44″N 26°51′18″E (Comuna Berești-Bistrița, Bacău) / 46.71222°N 26.85500°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Berești-Bistrița
—  comună  —
Berești-Bistrița se află în România
Berești-Bistrița
Berești-Bistrița
Berești-Bistrița (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°42′44″N 26°51′18″E ({{PAGENAME}}) / 46.71222°N 26.85500°E

Țară România
Județ Bacău


ReședințăBerești-Bistrița
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Berești-Bistrița[*]Ionel I. Alcaz[*][1][2] (PSD, )

Suprafață
 - Total37,6864 km²
Altitudine247 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total2.175 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal607040

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Berești-Bistrița (în trecut, Berești și Berești-Ițești) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Berești-Bistrița (reședința), Brad, Climești și Pădureni.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna este situată în partea de nord a județului, având ca vecini comunele Filipești (la nord), Itești (la sud), Săucești (la est) și Racova (la vest). Prin comună trece șoseaua națională DN2, care unește Bacăul de Roman. Lângă Berești-Bistrița, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ207F, care duce spre vest la Racova și spre est și sud la Săucești și Letea Veche (unde se termină în DN2F).[3] Prin comună trece și calea ferată Bacău–Roman, pe care nu este deservită direct de nicio stație, cea mai apropiată fiind stația Galbenu din comuna Filipești.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Componența etnică a comunei Berești-Bistrița

     Români (88,92%)

     Romi (4,46%)

     Alte etnii (0,05%)

     Necunoscută (6,57%)



Componența confesională a comunei Berești-Bistrița

     Ortodocși (89,79%)

     Penticostali (2,34%)

     Alte religii (1,01%)

     Necunoscută (6,85%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Berești-Bistrița se ridică la 2.175 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.983 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (88,92%), cu o minoritate de romi (4,46%), iar pentru 6,57% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,79%), cu o minoritate de penticostali (2,34%), iar pentru 6,85% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație[modificare | modificare sursă]

Comuna Berești-Bistrița este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Ionel I. Alcaz[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2020, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat6      
Uniunea Salvați România3      
Partidul Național Liberal1      
Partidul PRO România1      

Istorie[modificare | modificare sursă]

Comuna a făcut parte la 1803 din județul Neamț (ocolul Siret) sub denumirea de Berești-Ițești, dar la sfârșitul secolului al XIX-lea făcea parte, cu numele de Berești din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Berești, Climești și Pădureni, având în total 1525 de locuitori ce trăiau în 370 de case. În comună existau o școală înființată în 1860 la care învățau 29 de elevi (dintre care 9 fete) și trei biserici, iar principalii proprietari de pământ erau urmașii lui Alexandru Catargiu, Ovanes Christea, Mihail Costea Haret, urmașii lui Gh. Răzmeriță, pr. C. Borcea și Dimitrie Giosanu.[8] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna sub numele de Berești-Bistrița, în plasa Bistrița a aceluiași județ, având în compunere satele Berești, Bradu, Climești și Pădureni, cu 2360 de locuitori.[9] Din 1931, satul de reședință al comunei a primit și el denumirea de Berești-Bistrița.[10]

În 1950, comuna a fost transferată raionului Roman din regiunea Bacău. În 1968, a revenit la județul Bacău, reînființat, și i s-au alipit și satele comunei Itești, desființată cu această ocazie.[11][12] Comuna Itești a fost reînființată în 2005, de atunci comuna Berești-Bistrița având componența actuală.[13]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

Singurul obiectiv din comuna Berești-Bistrița inclus în lista monumentelor istorice din județul Bacău este situl arheologic de la „Siliște”, aflat la nord-est de satul Berești-Bistrița, și care conține vestigii din epoca medievală timpurie (secolele al VIII-lea–al IX-lea).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ Google Maps – Comuna Berești-Bistrița, Bacău (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2020” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Berești, com. rur., plasa Bistrița-d.-s.” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 376. 
  9. ^ „Comuna Berești-Bistrița în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 28. . 
  11. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .