Comuna Hemeiuș, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Hemeiuș
—  Comună  —
Conacul Cantacuzino-Pașcanu-Waldenburg din Hemeiuș
Conacul Cantacuzino-Pașcanu-Waldenburg din Hemeiuș
Hemeiuș se află în România
{{{alt}}}
Hemeiuș
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°37′21″N 26°51′40″E / 46.62250°N 26.86111°E / 46.62250; 26.8611146°37′21″N 26°51′40″E / 46.62250°N 26.86111°E / 46.62250; 26.86111

Țară  România
Județ Bacău

SIRUTA 20313

Reședință Hemeiuș
Localități componente 3 sate: Fântânele, Hemeiuș, Lilieci

Guvernare
 - Primar Constantin Mihăilă[1] (USL[1],02008)

Suprafață
 - Total 8.91  km²
Altitudine 176 m.d.m.

Populație (2011)[2][3]
 - Total 4.755 locuitori

Site: Primăria comunei Hemeiuș

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Hemeiuș (în trecut, Fântânelele, în maghiară Hemejus) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Fântânele, Hemeiuș (reședința) și Lilieci.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna se află în nordul județului, pe malul drept al Bistriței, în zona lacului de acumulare Lilieci, imediat la nord de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua națională DN15, care leagă Bacăul de Piatra Neamț. Din acest drum, la Hemeiuș se ramifică șoseaua județeană DJ119B, care duce spre sud la Mărgineni (unde se intersectează cu DN2G), Măgura (unde se intersectează cu DN11), Luizi-Călugăra și Sărata.[4] Prin comună trece și calea ferată Bacău-Bicaz, pe care este deservită de halta de mișcare Hemeiuș.

Demografie[modificare | modificare sursă]




Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Hemeiuș

     Români (93.5%)

     Necunoscută (6.03%)

     Altă etnie (0.46%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Hemeiuș

     Ortodocși (75.83%)

     Romano-catolici (16.06%)

     Necunoscută (6.07%)

     Altă religie (2.01%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Hemeiuș se ridică la 4.755 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 3.847 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (93,5%). Pentru 6,04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (75,84%), cu o minoritate de romano-catolici (16,07%). Pentru 6,08% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Istorie[modificare | modificare sursă]

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Fântânelele, făcea parte din plasa Bistrița de Sus a județului Bacău și era formată din satele Andrieșești, Hemeiuș (reședință), Trebișu și Secătura, având în total 1708 locuitori. În comună existau trei biserici ortodoxe, una catolică, o capelă protestantă, o velniță și o școală mixtă cu 14 elevi (dintre care o fată) la Hemeiuș, iar principalul proprietar de pământ era principesa Lucie Schoenbrun-Waldenburg (proprietate constând în principal din pădure).[6] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Bistrița a aceluiași județ, având 1153 de locuitori în satele Andrieșești, Fântânele și Hemeiuș.[7] În 1931, legea administrației locale a adăugat și satul Lilieci.[8]

În 1950, comuna a devenit parte a raionului Bacău din regiunea Bacău, cu numele de Hemeiuș. În 1968, ea a revenit la județul Bacău, reînființat, iar satul Andrieșeni a fost desființat și comasat cu satul Hemeiuș. Hemeiuș a devenit atunci comună suburbană a municipiului Bacău.[9][10] A păstrat acest statut până în 1989, când a dispărut conceptul de comună suburbană din administrația din România, iar comuna a fost subordonată administrativ direct județului Bacău.[11]

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

În comuna Hemeiuș se află ansamblul castelului Cantacuzino-Pașcanu-Waldenburg, monument istoric de arhitectură de interes național datând din perioada 1864–1880 aflat în satul Lilieci. Ansamblul cuprinde castelul (1864) și parcul dendrologic (1880). Același statut îl are și biserica „Sfinții Voievozi” aflată la nord-est de satul Fântânele și construită în 1756.

În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Bacău ca monumente de interes local. Clasificate ca sit arheologic, ruinele bisericii din „Livada Curții”, aflate la 200 m de biserica „Sfinții Voievozi” de lângă Fântânele, datează din secolele al XV-lea–al XVI-lea. Al doilea obiectiv este casa memorială Grigore Tăbăcaru (1861) din satul Hemeiuș, casă clasificată ca monument funerar sau memorial.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 26 septembrie 2013. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Hemeiuș, Bacău. Cartografiere de Google, Inc. https://maps.google.ro/?ie=UTF8&ll=46.623564,26.87376&spn=0.052994,0.111494&t=h&z=14&vpsrc=6. Accesat la 28 ianuarie 2014. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1900). „Fîntînelele, com. rur., jud. Bacău”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 3. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 376–377. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei3/roumanie_geo_3_text.pdf. 
  7. ^ Comuna Hemeiuș în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=48. Accesat la 28 ianuarie 2014. 
  8. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 30. 15 iulie 1931. 
  9. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 28 ianuarie 2014. 
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 28 ianuarie 2014. 
  11. ^ DECRET-LEGE nr. 38 din 22 ianuarie 1990 privind abrogarea Legii nr. 2/1989 referitoare la organizarea administrativa a teritoriului tarii”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/decret-lege-nr-38-din-22-ianuarie-1990-privind-abrogarea-legii-nr-2-1989-referitoare-la-organizarea-administrativa-a-teritoriului-tarii-emitent-consiliul-814.html. Accesat la 28 ianuarie 2014. 

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Monografia comunei Hemeiuș, județul Bacău, Petru Juverdeanu, Editura Euro-Print, Buhuși, 2004