Comuna Agăș, Bacău

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Agăș
—  Comună  —
Agăș se află în România
{{{alt}}}
Agăș
Poziția geografică
Coordonate: Coordonate: 46°27′37″N 26°16′45″E / 46.46028°N 26.27917°E / 46.46028; 26.2791746°27′37″N 26°16′45″E / 46.46028°N 26.27917°E / 46.46028; 26.27917

Țară  România
Județ Bacău

SIRUTA 21007
Înființare 1893

Reședință Agăș
Localități componente

Guvernare
 - Primar Doru Merlusca[1] (Alianța pentru Bacău[1])

Suprafață
 - Total 210,4  km²

Populație (2011)[2][3]
 - Total 5.884 locuitori
 - Densitate 32,3 loc./km² 

Site: Primăria comunei Agăș

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Agăș (în maghiară Ágas) este o comună în județul Bacău, Moldova, România, formată din satele Agăș (reședința), Beleghet, Coșnea, Cotumba, Diaconești, Goioasa, Preluci și Sulța.

Așezare[modificare | modificare sursă]

Comuna are o suprafață totală de 210,3955 km², din care:

  • suprafață agricolă 8.535,8 ha (arabil 240 ha, pășuni 4.629,19 ha, fânețe 3.666,6 ha);
  • suprafață neagricolă 12.503,75 ha (păduri 11.898,61 ha, ape și stuf 120,6 ha, drumuri 253,8 ha, construcții 181,65 ha, neproductiv 49,63 ha).[necesită citare]

Ea se află la extremitatea de vest a județului, în zona montană de la limita cu județul Harghita, pe valea Trotușului, așezată pe cursul superior al acestuia, între munții Ciucului și munții Tarcăului, la o distanță de 80 km față de municipiul Bacău. Este traversată de șoseaua națională DN12A, care leagă Oneștiul de Miercurea Ciuc.[4] Este traversată de calea ferată Adjud–Comănești–Siculeni, pe care este deservită de haltele de mișcare Goioasa și Simbrea.

Comuna Agăș este situată la altitudinea de 560 m, aceasta variind dupa cum urmează: Simbrea 575 m, Preluci 540 m, Goioasa 542 m, Beleghet 540 m, Diaconești 522 m, Sulța 630 m, Coșnea 745 m.[necesită citare]

Condiții geografice, geologice și climaterice[modificare | modificare sursă]

Majoritatea suprafețelor sunt deluroase, acoperite cu păduri în proporție de peste 50%, iar diferența este reprezentată de pajiști naturale, numai o mică parte este suprafață plană, care se pretează culturilor agricole.

Munții Ciucului, așezați pe partea dreaptă a râului Trotuș, pe teritoriul comunei Agăș, sunt străbătuți de mai multe culmi dintre care cele mai importante sunt: Cărunta 1517m, Felțuian 863m, Felțuienaș 1233m, Grohotiș 785m, Cristeș 1385m. Munții Tarcăului sunt situați pe partea stângă a râului Trotuș și sunt formați din culmi ca: Muncel 1233m, Agăș 700m, Dracoiu 700m. Atât munții Ciucului cât și Tarcăului sunt formați în special din gresie de Tarcău și prundișuri. Calitatea solurilor este slabă. În zonă predomină podzolurile acide. În această zonă nu s-au efectuat studii pedologice și agrochimice.

Temperatura medie este cuprinsă între 4–6 °C. Temperaturile extreme înregistrate în această zonă, variază între 38º în luna iulie, iar în timpul iernii, temperatura poate coborî până la -27º C. S-au înregistrat inundații în anul 2005, la începutul lunii august, când pârâul Agăș a ieșit din matcă și a inundat o parte a satului Agăș, ajungând în șosea unde au fost inundate curțile locuitorilor pe o distanță de aproximativ 2km. Inundații au fost și pe cursul pârăului Drăcoiu. Apa a rupt atunci peretele pârăului canalizat, inundând gospodăriile locuitorilor. În anul 1991 au fost inundații în satele Goioasa și Sulța, provocate de pâraiele Grohotiș și Sulța.

Demografie[modificare | modificare sursă]



Circle frame.svg

Componența etnică a comunei Agăș

     Români (91.29%)

     Maghiari (3.95%)

     Necunoscută (4.33%)

     Altă etnie (0.4%)



Circle frame.svg

Componența confesională a comunei Agăș

     Ortodocși (89.78%)

     Romano-catolici (4.99%)

     Necunoscută (4.33%)

     Altă religie (0.88%)

Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Agăș se ridică la 5.884 de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 6.668 de locuitori.[2] Majoritatea locuitorilor sunt români (91,3%), cu o minoritate de maghiari (3,96%). Pentru 4,33% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută.[3] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (89,79%), cu o minoritate de romano-catolici (5%). Pentru 4,33% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională.[5]

Istoricul comunei Agăș[modificare | modificare sursă]

Atestări documentare ale localităților[modificare | modificare sursă]

Cea mai veche consemnare a vreunei localități din aceasta zonă s-a făcut în 25 martie 1757, despre schitul Cotumba, când starețul mănăstirii Pahomie a scris zapisul de mână pentru vânzarea a 55 de prăjini, curătură de arat. Prin cartea de danie din 20 iulie 1770 prin care Andrei și Toader Neculai dau schitului Cotumba partea lor din moșia Surdu (actualmente satul Hangănești, comuna Brusturoasa).[necesită citare]

În 1783, s-a întocmit un zapis prin care Lazăr Sabău, cu soția sa, Măriuța, dăruiesc schitului Cotumba 30 de prăjini de arat la Gura Leorzii și o falcie de loc de fân la Gura Sugurei. În 1777, mai 24, prin porunca boierilor Divanului Moldovei către Sandu, spătar de Comănești, se cere să se facă hotarele moșiei Cotumba.[necesită citare]

Evoluția comunei[modificare | modificare sursă]

Comuna a apărut în 1893, prin separarea satelor Cotumba, Agăș, Sulța și Goiasa de comuna Brusturoasa și făcea parte din plaiul Muntelui al județului Bacău.[6] Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Comănești a aceluiași județ, având în compunere satele Agăș, Beleghetu, Columba, Goioasa, Scurzeni, Preluci, Simbrea și Sulța și din cătunul Diaconești.[7] În 1931, mai multe sate s-au separat formând comuna Goioasa, iar comuna Agăș a rămas cu satele Agăș, Beleghet, Cotumba, Simbrea și Sulța.[8]

În 1950, comunele Agăș și Goioasa au trecut la raionul Moinești din regiunea Bacău. În 1968, ele au revenit la județul Bacău (reînființat), iar comuna Goioasa a fost desființată, satele ei fiind transferate la comuna Agăș; tot atunci, satul Simbrea s-a desființat și a fost înglobat în satul Agăș.[9][10]

Economie[modificare | modificare sursă]

Activități specifice zonei sunt creșterea animalelor și exploatarea materialului lemnos. În comuna Agăș lucrează aproximativ 400 de persoane în exploatarea și prelucrarea lemnului, din care 200 angajați la fostul UFET, iar diferența la gaterele particulare din comună, majoritatea ca sezonieri. În momentul de față sunt aproximativ 200 de șomeri, din care cu alocație de sprijin 103 persoane. În comerț lucrează aproximativ 80 de persoane, atât la societați comerciale, cât și la AF-uri.[necesită citare]

Infrastructură[modificare | modificare sursă]

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Comuna Agăș este străbătută de DN 12 pe o distanță de 15km. Problema cea mai stringentă o constituie drumul comunal Agăș-Coșnea, pe o lungime de 25 km, care este foarte greu de întreținut, posibilitățile financiare ale comunei fiind limitate. Cel mai apropiat aeroport este la Bacău la o distanță de 84 km.

Telecomunicații[modificare | modificare sursă]

Singura companie care oferă acces la servicii de televiziune este SC ELCOMSAT SERV SRL. Abonamentul lunar este de 23 lei
În comună există acces la internet prin intermediul S.C. AT NET S.R.L. și SC ELCOMSAT SERV SRL. În comună există linii telefonice modernizate, respectiv, Alcatel și 2 Oficii poștale în Agăș și Goioasa.

Infrastructura tehnică[modificare | modificare sursă]

Comuna Agăș deține 66 de apartamente care au rețea de alimentare cu apă pe o lungime de 4 km. Această rețea este improprie deoarece captarea apei s-a făcut din Pârâul Agăș fără să existe o stație de filtrare și tratare a apei. Primăria a întocmit un raport pentru refacerea aducțiunii de apă și instalarea unei stații de filtrare și tratare a apei, dar din lipsă de fonduri acest proiect nu a fost finalizat. Întreaga comună este electrificată. Nu există rețea de distribuție a energiei termice.

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b Rezultatele alegerilor locale din 2012”. Biroul Electoral Central. http://www.beclocale2012.ro/DOCUMENTE%20BEC/REZULTATE%20FINALE/PDF/Primari/P_lista.pdf. Accesat la 26 septembrie 2013. 
  2. ^ a b Recensământul Populației și al Locuințelor 2002 - populația unităților administrative pe etnii”. Kulturális Innovációs Alapítvány (KIA.hu - Fundația Culturală pentru Inovație). http://www.kia.hu/konyvtar/erdely/erd2002/etnii2002.zip. Accesat la 6 august 2013. 
  3. ^ a b Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_Tab_8.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  4. ^ Google Inc. Google Maps – Comuna Agăș, Bacău. Cartografiere de Google, Inc. https://maps.google.ro/?ie=UTF8&ll=46.474517,26.2714&spn=0.212558,0.445976&t=h&z=12&vpsrc=6. Accesat la 15 ianuarie 2014. 
  5. ^ Rezultatele finale ale Recensământului din 2011: Tab13. Populația stabilă după religie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. http://www.recensamantromania.ro/wp-content/uploads/2013/07/sR_TAB_13.xls. Accesat la 5 august 2013. 
  6. ^ Lahovari, George Ioan (1898). „Agășul, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 27. http://www.archive.org/download/MareleDictionarGeograficAlRominiei/roumanie_geo_1_text.pdf. 
  7. ^ Comuna Agăș în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. http://lcweb2.loc.gov/cgi-bin/ampage?collId=gdc3&fileName=scd0001_20030122001ropage.db&recNum=370. Accesat la 15 ianuarie 2014. 
  8. ^ „Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 28, 31. 15 iulie 1931. 
  9. ^ Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. http://www.lege-online.ro/lr-LEGE-3-1968-(46891).html. Accesat la 15 ianuarie 2014. 
  10. ^ Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. http://www.monitoruljuridic.ro/act/lege-nr-2-din-16-februarie-1968-republicata-privind-organizarea-administrativa-a-teritoriului-republicii-socialiste-romania-emitent-marea-adunare-nationala-46045.html. Accesat la 15 ianuarie 2014.