Postăvarul (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Postăvarul
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Imagine asupra sitului (în fundal Masivul Postăvarul)
Imagine asupra sitului (în fundal Masivul Postăvarul)
Harta locului unde se află Postăvarul Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Postăvarul Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
Informații generale
PozițiaActual Brasov county CoA.pngJudețul Brașov
 România
Cel mai apropiat orașBrașov, Predeal, Râșnov
Coordonate45°33′45″N 25°33′58″E45°33′45″N 25°33′58″E
Suprafață1.303 ha
BioregiuneAlpină
Înființare2007
AdministratorFundația Carpați Brașov[1]
Cod SCI/SPAROSCI0207

Postăvarul (arie naturală) este un sit de importanță comunitară - SCI[2] desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a unor habitate de interes comunitar aflate în partea sud-estică a Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Brașov.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală este situată în partea sudică a județului Brașov (pe teritoriul nordic al orașului Predeal, sud-vestic al municipiului Săcele, vestic al Brașovului și cel estic al Râșnovului)[3], în imediata apropiere a drumului național DN1 care leagă municipiul București de Sighișoara[4].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5]. Acesta se întinde pe o suprafață de 1.303 hectare între râul Timiș, Valea Cheii și stațiunea turistică Poiana Brașov[6].

Arealul a fost desemnat ca sit Natura 2000, în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei și faunei sălbatice, precum și a habitatelor de interes comunitar. Acesta reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri de conifere, păduri în tranziție, tufișuri, tufărișuri, pajiști naturale, terenuri cultivate) de interes geologic, floristic, faunistic și peisagistic; încadrată în bioregiunea alpină a Masivului Postăvarul (grupare montană a Carpaților de Curbură ce aparțin lanțului carpatic al Orientalilor). Situl include rezervația naturală Muntele Postăvarul (1.025,50 ha).

Din punct de vedere geologic Masivul Postăvarul este alcătuit din calcare jurasice (Cheile Râșnovului și Muchia Cheii, culminând în partea înaltă a masivului cu Vârful Postăvarul-1799 m.) și din conglomerate și gresii atribuite erei geologice a cretacicului. Rețeaua apelor de suprafață aparține în mare parte bazinului hidrografic al Oltului.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situl Postăvarul prezintă o arie naturală cu o diversitate floristică și faunistică ridicată, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre.

Habitat natural în Postăvarul (pădure mixtă)

În arealul sitului au fost identificate 12 de tipuri de habitate naturale de interes comunitar[7]; astfel: Păduri dacice de fag (Symphyto-Fagion); Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene; Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană (Vaccinio-Piceetea); Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Tufărișuri alpine si boreale; Tufărișuri cu specii sub-arctice de salix; Comunități de lizieră cu ierburi înalte higrofile de la nivelul câmpiilor, până la cel montan și alpin; Grohotișuri calcaroase și de șisturi calcaroase din etajul montan până în cel alpin; Fânețe montane; Pajiști calcifile alpine și subalpine și Versanți stăncoși cu vegetație chasmofitică pe roci calcaroase[8].

Flora ariei protejate are în componență specii de plante distribuite etajat, în concordanță cu structura geologică, caracteristicile solului, climei sau altitudinii unde aceasta vegetează[9].

Arbori și arbusti cu specii de: brad (Abies alba), molid (Picea Abies), zâmbru (Pinus cembra), pin de pădure (Pinus sylvestris), larice (Larix decidua), tisă (Taxus baccata), frasin (Fraxinus excelsior), arin (Alnus glutinosa), jneapăn (Pinus mugo), ienupăr (Juniperus communis), păducel (Crataegus monogyna), soc (Sambucus nigra), alun (Corylus avellana), zmeur (Robus idaeus), măceș (Rosa canina), mur (Rubus fruticosus), afin (Vaccinum myrtillus L.), afin american (Vaccinium macrocarpon), merișor (Vaccinium vitis-idaea), smârdar (Rhododendron myrtifolium).

La nivelul ierburilor sunt întâlnite trei speciile floristice protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[10]: clopoțelul de munte (Campanula serrata)[11], churechiul de munte (Ligularia sibirica), papucul doamnei (Cypripedium calceolus).

Crucea voinicului (Hepatica transsilvanica)

Acestea vegetează alături de alte rarități floristice (protejate la nivel internațional, endemice sau aflate pe lista roșie); printre care: coada șoricelului (Achillea oxyloba ssp. schurii), ceapă de munte (Allium victorialis), angelică (Angelica archangelica), limba cucului (Botrychium matricariifolium), clopoței (Campanula patula ssp. abietina), ferigă de piatră (Cystopteris sudetica), iederă albă (Daphne blagayana), garofiță albă de stânci (Dianthus spiculifolius), Gagea fistulosa o specie floristică din familia Liliaceae, Gymnadenia conopsea o specie de orhidee cunoscută sub denumirea populară de Mâna Maici Domnului, crucea voinicului (Hepatica transsilvanica), floare de colț (Leontopodium alpinum Cass), crinișor de stâncă (Lloydia serotina), sângele voinicului (Nigritella nigra), untul-vacii (Orchis morio), stupiniță (Platanthera bifolia), țâța-vacii (Primula elatior ssp. leucophylla), bulbuc de munte (Trollius europaeus), buzișor (Corallorhiza trifida), gălbinel de munte (Doronicum carpaticum), talpa-ursului (Heracleum palmatum), mirodea (Hesperis nivea), nopticoasă (Hesperis matronalis ssp. candida).

Fauna sitului este una bogată și variată; la baza desemnării acestuia aflându-se mai multe specii (mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte) protejate prin aceeași Directivă a Consiliului European (anexa I-a) 92/43/CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[10] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Specii faunistice protejate semnalate în sit: urs brun (Ursus arctos)[12], cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus)[13], vulpe roșcată (Vulpes vulpes), râs (Lynx lynx)[14], veveriță roșcată (Sciurus vulgaris), cocoș de munte (Tetrao urogallus)[15], vânturelul roșu (Falco tinnunculus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), șoim călător (Falco peregrinus), brumăriță de stâncă (Prunella collaris), cristel-de-câmp (Crex crex), stăncuță (Corvus monedula), porumbel gulerat (Columba palumbus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), ciuf-de-pădure (Asio otus), corb (Corvus corax), ieruncă (Tetrastes bonasia), acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), șorecar comun (Buteo buteo), șorecar-încălțat (Buteo lagopus), sticlete (Carduelis carduelis), pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), salamandra carpatică (Triturus montandoni)[16], broasca-cu-burta-galbenă (Bombina veriegata)[17], tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[18], viperă (Vipera berus), șopârlă de ziduri (Podarcis muralis), croitorul de fag (Rosalia alpina)[19], gândacul de apă (Rhysodes sulcatus), apolonul negru (un fluture din specia Parnassius mnemosyne), precum și un ortopter endemic pentru această zonă, cunoscut sub denumirea de cosașul transilvan (Pholidoptera transsylvanica)[20].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, muzee, rezervații naturale, peșteri, cheiuri), astfel:

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Edificii istorice[modificare | modificare sursă]

Muzee[modificare | modificare sursă]

  • Casa Sfatului construită în secolul al XV-lea ca turn de apărare, transformându-se ulterior în Primărie. Astăzi edificiul adăpostește Muzeul de Istorie Brașov.
Casa Sfatului Muzeul de istorie Brașov

Arii protejate[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Fundatiacarpati.ro - Carpathian Wildlife Foundation - Arii protejate aflate în custodia Fundației Carpați din Brașov; accesat la 5 octombrie 2014
  2. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Piatra Mare - Sit de Importanță Comunitară); accesat la 5 octombrie 2014
  3. ^ Monitorul juridic.ro - Localizarea siturilor Natura 2000 în România; accesat la 5 octombrie 2014
  4. ^ Protectedplanet.net - Postăvarul Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 5 octombrie 2014
  5. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008; accesat la 5 octombrie 2014
  6. ^ Apmbv.anpm.ro - Agenția pentru Protecția Mediului Brașov - Situri de importanță comunitară; accesat la 5 octombrie 2014
  7. ^ Mmediu.ro - Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare; accesat la 17 octombrie 2014
  8. ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Postăvarul (sit de importanță comunitară); accesat la 17 octombrie 2014
  9. ^ Enrin.grida.no - Flora și fauna sălbatică a României; accesat la 18 octombrie 2014
  10. ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 18 octombrie 2014
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Campanula serrata; accesat la 18 octombrie 2014
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 18 octombrie 2014
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 18 octombrie 2014
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 18 octombrie 2014
  15. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Tetrao urogallus< accesat la 19 octombrie 2014
  16. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus montandoni; accesat la 19 octombrie 2014
  17. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 19 0ctombrie 2014
  18. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 19 octombrie 2014
  19. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Cerambyx cerdo; accesat la 19 octombrie 2014
  20. ^ Natura2000.eea.europa.eu - Postăvarul (flora și fauna sitului); accesat la 19 octombrie 2014
  21. ^ Primascoalaromaneasca.ro - Muzeul Prima Școală Românescă, Brașov, România

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje