Tășad (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Tășad
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Tășad Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Tășad Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Bihor county CoA.pngJudețul Bihor
 România
Cel mai apropiat orașOradea
CoordonateCoordonate: 46°55′54″N 22°08′09″E / 46.93167°N 22.13583°E / 46.93167; 22.1358346°55′54″N 22°08′09″E / 46.93167°N 22.13583°E / 46.93167; 22.13583[1]
Suprafață1.557 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0240

Tășad este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în vestul Transilvaniei (Bucovina), pe teritoriul județului Bihor[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea centrală a județului Bihor, pe teritoriile administrative ale comunelor Copăcel și Drăgești[3], în imediata apropiere de drumul național DN76, care leagă municipiul Oradea de Beiuș.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 1.557 hectare.

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pajiști naturale, pășuni, peșteri) încadrată în bioregiunea continentală central-nordică a Dealurilor de Vest (unitate geomorfologică deluroasă situată în partea vestică a Carpaților Occidentali), la poalele vestice ale Munților Pădurea Craiului, aparținând de lanțului carpatic al Occidentalilor. Acesta include rezervația naturală Calcarele tortoniene de la Tășad cu cele două grote (Peștera Stracoș și Peștera Tășad) dezvoltate în abrupturile calcaroase tortoniene (atribuite perioadei geologice sarmațiene din ultimul etaj al miocenului), străbătute de apele Văii Stracoșului[5].

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Aria naturală dispune de un habitat natural (Peșteri în care accesul publicului este interzis) care adăpostește și asigură condiții de viețuire mai multor comunități de lilieci[6].

Fauna sitului are în componență câteva specii de mamifere, reptile și amfibieni; dintre care unele protejate prin Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7] sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Mamifere: liliacul cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), liliacul comun (Myotis myotis)[8], liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii)[9], liliacul mediteranean (Rhinolophus euryale), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros);

Reptile și amfibieni: gușter (Lacerta viridis), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[10] și tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[11], tritonul comun transilvănean (Triturus vulgaris), salamandra de foc (Salamandra salamandra), broasca-roșie-de-pădure (Rana dalmatina), broasca râioasă brună (Bufo bufo), broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria) sau broasca mare de lac (Rana ridibunda)[12]

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje