Lunca Siretului Inferior

From Wikipedia
Jump to navigation Jump to search
Lunca Siretului Inferior
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Lunca Siretului
Lunca Siretului
Harta locului unde se află Lunca Siretului Inferior Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Lunca Siretului Inferior Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția România
Pe teritoriile județelor:
Vrancea 29%
Brăila 5%
Galați 66%
Cel mai apropiat orașTecuci
Coordonate45°52′41″N 27°16′58″E / 45.87806°N 27.28278°E45.87806°N 27.28278°E / 45.87806; 27.28278 ()45°52′41″N 27°16′58″E / 45.87806°N 27.28278°E45.87806°N 27.28278°E / 45.87806; 27.28278 ()[1]
Suprafață36.492 ha
BioregiuneContinentală și stepică
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSPA0071

Lunca Siretului Inferior este o zonă naturală protejată (arie specială de protecție avifaunistică - SPA) situată în estul țării, pe teritoriile județelor Brăila (5%), Galați (66%) și Vrancea (29%)[2].

Localizare[edit | edit source]

Aria naturală ocupă extremitatea nordică a județului Brăila (teritoriile administrative ale comunelor Măxineni, Siliștea și Vădeni), cea vestică județului Galați (comunele Braniștea, Cosmești, Fundeni, Independența, Ivești, Liești, Movileni, Nămoloasa, Nicorești, Piscu, Poiana, Schela, Slobozia Conachi, Șendreni, Tudor Vladimirescu și Umbrărești) și cea estică a Vrancei, pe teritoriile comunelor Biliești, Garoafa, Homocea, Nănești, Ploscuțeni, Pufești, Ruginești, Suraia, Vânători și Vulturu; și pe cele ale orașelor Adjud și Mărășești[3]. Aceasta este traversată de drumul european E581 care leagă România de Ucraina prin Republica Moldova.

Descriere[edit | edit source]

Zona a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică[4] (în scopul protejării mai multor specii de păsări migratoare de pasaj sau sedentare) prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 36.492 hectare[6]. Aceasta include două rezervații naturale avifaunistice: Balta Potcoava și Balta Tălăbasca și Dunele de nisip de la Hanu Conachi[7].

Aria naturală este încadrată în bioregiunea continentală și stepică a câmpiei și bazinului inferior al Siretului). Aceasta adăpostește și asigură condiții prielnice de hrană și adăpost pentru o gamă diversă de păsări[8] (migratoare, de pasaj sau sedentare), dintre care unele protejate la nivel european sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Biodiversitate[edit | edit source]

Aria protejată dispune de clase de habitate naturale de interes comunitar constituite din păduri de foioase, păduri în tranziție, păduri caducifoliate, luciu de apă, mlaștini, plaje de nisip, dune de coastă, lacuri, turbării, stepe, pajiști naturale uscate, terenuri arabile și culturi cerealiere.

Pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica)

La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009[9] și Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979[10] (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: stârc galben (Ardeola ralloides), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), stârc pitic (Ixobrychus minutus), stârc roșu (Ardea purpurea), pescăruș albastru (Alcedo atthis)[11], gâsca de vară (Anser anser), rață roșie (Aythya nyroca), rață fluierătoare (Anas penelope), rață pestriță (Anas strepera), rață mică (Anas crecca), rață mare (Anas platyrhynchos), rață sulițar (Anas acuta), rață cârâitoare (Anas querquedula), rață lingurar (Anas clypeata), rață cu cap castaniu (Aythya ferina), rață moțată (Aythya fuligula), șorecar comun (Buteo buteo), barză albă (Ciconia ciconia), lebădă de iarnă (Cygnus cygnus), lebădă de vară (Cygnus olor), erete de stuf (Circus aeruginosus), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), chirighiță-cu-aripi-albe (Chlidonias leucopterus), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), lișiță (Fulica atra), vânturelul roșu (Falco tinnunculus), pescăriță râzătoare (Gelochelidon nilotica), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș râzător (Larus ridibundus), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), sitar de mâl (Limosa limosa), prigoare (Merops apiaster), pelicanul comun (Pelecanus onocrotalus), lopătar (Platalea leucorodia), corcodel mare (Podiceps cristatus), cormoran mare (Phalacrocorax carbo), ciocântors (Recurvirostra avosetta), chiră de baltă (Sterna hirundo), călifar alb (Tadorna tadorna), fluierar negru (Tringa erythropus), fluierarul cu picioare roșii (Tringa totanus), nagâț (Vanellus vanellus)[12].

Lunca Siretului Inferior (sit de importanță comunitară suprapus în mare parte ariei de protecție specială avifaunistică) găzduiește mai multe specii de mamifere, reptile, amfibieni, pești și insecte protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[13]; printre care: pisica sălbatică (Felis silvestris)[14], vidra de râu (Lutra lutra)[15], popândăul (Spermophilus citellus), țestoasa de baltă (Emys orbicularis), tritonul cu creastă (Triturus cristatus)[16], buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina), avat (Aspius aspius), zvârlugă (Cobitis taenia), petroc (Gobio kessleri), porcușor de nisip (Gobio albipinnatus), răspăr (Gymnocephalus schraetzer), țipar (Misgurnus fossilis), sabiță (Pelecus cultratus), boarță (Rhodeus sericeus amarus), dunăriță (Sabanejewia aurata), fusar (Zingel streber), rădașcă (Lucanus cervus)[17].

Căi de acces[edit | edit source]

Obiective turistice aflate în vecinătate[edit | edit source]

Vezi și[edit | edit source]

Note[edit | edit source]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Lunca Siretului Inferior - Natura 2000; accesat la 20 decembrie 2012
  2. ^ Protectedplanet.net - Lunca Siretului Inferior Special Protection Area (Birds Directive); accesat la 12 februarie 2014
  3. ^ Siturile de protecție specială avifaunistică din România - Localizare; accesat la 12 februarie 2015
  4. ^ Natura2000.mmediu.ro - Lunca Siretului Inferior (SPA) - Sit Natura 2000; accesat la 12 februarie 2014
  5. ^ Hotărâre nr. 1284 din 24 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 739 din 31 octombrie 2007, accesat la 12 februarie 2015
  6. ^ - Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Arii de Protecție Specială Avifaunistică, accesat la 12 februarie 2015
  7. ^ Natura2000.mmediu.ro - Lunca Siretului Inferior; accesat la 20 decembrie 2012
  8. ^ Apmvn.anpm.ro - Agenția pentru Protecția mediului Vrancea; accesat la 20 decembrie 2012
  9. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 12 februarie 2015
  10. ^ Directiva Consiliului Europei 79/409/CEE din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor, accesat la 12 februarie 2015]
  11. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Alcedo atthis; accesat la 12 februarie 2015
  12. ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Lunca Siretului Inferior (arie de protecție specală avifaunistică); accesat la 12 februarie 2015
  13. ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 14 februarie 2015
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Felis silvestris; accesat la 14 februarie 2015
  15. ^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Lutra lutra; accesat la 14 februarie 2015
  16. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 14 februarie 2015
  17. ^ Biodiversitate.mmediu.ro Lunca Siretului Inferior (sit de importanță comunitarăț); accesat la 14 februarie 2015

Legături externe[edit | edit source]