Oituz - Ojdula

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Oituz - Ojdula
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Imagine din sit
Imagine din sit
Harta locului unde se află Oituz - Ojdula Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Oituz - Ojdula Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta României
PozițiaActual Bacau county CoA.pngJudețul Bacău
Actual Covasna county CoA.pngJudețul Covasna
Actual Vrancea county CoA.pngJudețul Vrancea
 România
Cel mai apropiat orașTârgu Secuiesc
Coordonate46°02′01″N 26°24′08″E46°02′01″N 26°24′08″E[1]
Suprafață15.319 ha
BioregiuneAlpină
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0130

Oituz - Ojdula este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriile județelor Bacău, Covasna și Vrancea[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde la limita județului Covasna (pe teritoriile administrative ale comunelor Brețcu, Ghelința, Lemnia și Ojdula) cu județul Bacău (pe teritoriile comunelor Mănăstirea Cașin și Oituz, și pe cel al orașului Slănic Moldova) și Vrancea (comuna Tulnici). Aceasta este străbătută de drumurile naționale DN11 (Brașov - Bacău) și DN2D (Focșani - Târgu Secuiesc)[3].

Înființare[modificare | modificare sursă]

Instituirea regimului de arie naturală protejată pentru situl de importanță comunitară „Oituz - Ojdula” s-a făcut prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4]. Aria protejată include 1% din Parcul Natural Putna - Vrancea și se suprapune parțial ariei de protecție specială avifaunistică Munții Vrancei[5].

Zona reprezintă o arie naturală (păduri de conifere, păduri de foioase, păduri de amestec, păduri în tranziție, pajiști naturale și stepe) în nordul Munților Vrancei (subunitate geomorfologică a Carpaților de Curbură). Aceasta este încadrată în bioregiunea geografică alpină a Carpaților Orientali și se întinde pe o suprafață de 15.319 hectare. Rețeaua hidrografică a sitului este alcătuită din râurile Oituz, Cașin, Caraslău, Ojdula și Orbaiul Mic[5].

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Situl conservă cinci habitate naturale de interes comunitar (Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum, Păduri dacice de fag, Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum, Păduri acidofile de Picea abies din regiunea montană, Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior)[6] și protejează o gamă floristică și faunistică diversă, exprimată atât la nivel de specii cât și la nivel de ecosisteme terestre[7].

La baza desemnării sitului se află mai multe specii de mamifere, păsări, pești, reptile și amfibieni (enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 - privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică[8] sau aflate pe lista roșie a IUCN)[7].

Mamifere cu specii de: urs brun (Ursus arctos[9], lup (Canis lupus), cerb (Cervus elaphus), căprioară (Capreolus capreolus), mistreț (Sus scrofa), râs (Lynx lynx)[10], vulpe (Vulpes vulpes), jder de copac (Martes martes)[11], jder de piatră (Martes foina), nevăstuică (Mustela nivalis), pisică sălbatică (Felis silvestris silvestris), veveriță (Ciurus vulgaris), iepure comun (Lepus europaeus), liliac mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros);

Păsări: protejate prin Directiva CE 147/CE din 30 noiembrie 2009[12] și Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979[13] (privind conservarea păsărilor sălbatice): acvilă de munte (Aquila chrysaetos), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), ieruncă (Tetrastes bonasia), cocoșul de munte (Tetrao urogallus)[14], pupăză (Upupa epops), cuc (Cuculus canorus), mierlă (Turdus merula), mierlă de apă (Cinclus cinclus), buhă (Bubo bubo), forfecuță (Loxia curvirostra), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), cojoaică de pădure (Certhia familiaris);

Reptile și amfibieni: șopârlă de câmp (Lacerta agilis), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[15], sălămâzdră de uscat (Salamandra salamandra), tritonul cu creastă (Triturus cristatus);

Pești: păstrăv de munte (Salmo trutta fario), mreană vânătă (Barbus meridionalis)[16], clean (Squalius cephalus), boiștean (Phoxinus phoxinus), scobar (Chondrostoma nasus)[17].

Printre raritățile floristice semnalate în sit se află câteva specii (arbori, arbusti, ierburi și flori) protejate la nivel european prin aceeași Directivă CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8]; astfel:

Arbori și arbusti: molid (Picea abies), pin de pădure (Pinus sylvestris), brad (Abies alba), gorun (Quercus petraea), fag (Fagus sylvatica), carpen (Carpinus betulus), mesteacăn (Betula pendula), anin negru (Aninus glutinosa), anin alb (Alnus incana), păducel (Crataegus monogyna), afin (Vaccinium myrtillus);

Ierburi și flori: țăpoșică (Nardus stricta), iarbă negră (Calluna vulgaris), păiuș (Festuca valesiaca), trestioară (Calamagrostis nejglecta), părușcă (Festuca supina), iarba vântului (Nardus stricta), firuță (Poa pratensis), crețușcă (Filipendula ulmaria), știrigoaie (Veratrum nigrum), ștevie de munte (Astrantia major), ghințură (Gentiana pneumonanthe)[17].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului și în arealul acestuia se află câteva obiective (lăcașuri de cult, case memoriale, situri arheologice, arii naturale) de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica romano-catolică din Ghelința

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Biodiversitatea în România - Oituz - Ojdula - Sit de Importanță Comunitară; accesat la 7 iunie 2015
  2. ^ Protectedplanet - Oituz-Ojdula Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 7 iunie 2015
  3. ^ Lege-online.ro - Localizarea siturilor de importanță comunitară din România (teritorii administrative); accesat la 7 iunie 2015
  4. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 7 iunie 2015
  5. ^ a b Natura2000.mmediu.ro Oituz - Ojdula (sit de importanță comunitară); accesat la 7 iunie 2015
  6. ^ Mmediu.ro - Tipuri de habitate naturale a căror conservare necesită declararea ariilor speciale de conservare; accesat la 13 iunie 2015
  7. ^ a b Biodiversitate.mmediu.ro - Oituz - Ojdula (sit de importanță comunitară); accesat la 13 iunie 2015
  8. ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 13 iunie 2015
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 13 iunie 2015
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Lynx lynx; accesat la 13 iunie 2015
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Martes martes; accesat la 14 iunie 2015
  12. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 14 iunie 2015
  13. ^ Directiva Consiliului Europei 79/409/CEE din 2 aprilie 1979, privind conservarea păsărilor, accesat la 14 iunie 2015
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Tetrao urogallus; accesat la 14 iunie 2015
  15. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 16 iunie 2015
  16. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Barbus meridionalis; accesat la 16 iulie 2015
  17. ^ a b Info Natura 2000 - Oituz-Ojdula (sit de importanță comunitară); accesat la 16 iunie 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]