Vorona (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Vorona
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Imagine din sit
Imagine din sit
Harta locului unde se află Vorona Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Vorona Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Botosani county CoA.pngBotoșani
 România
Cel mai apropiat orașBotoșani
Coordonate47°34′46″N 26°39′12″E47°34′46″N 26°39′12″E[1]
Suprafață381 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0271

Vorona este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în nordul Moldovei (în partea estică a Podișului Sucevei), pe teritoriul județului Botoșani.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea sud-vestică a județului Botoșani (aproape de limita teritorială cu județul Suceava, pe teritoriul administrativ al comunei Vorona (în nord-estul satului Vorona-Teodoru)[2] și este străbătută de drumul județean DJ208H, care leagă localitatea Poiana de Oneaga[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 381 hectare[5].

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, pajiști, terenuri arabile) încadrată în bioregiunea continentală a nord-vestului Podișului Moldovenesc); ce conservă un habitat natural de tip: Păduri dacice de stejar și carpen[6] și protejază specii importante (eurasiatice, europene și circumpolare; alpino-carpatice, alpino-boreale și atlantice; dacice și balcanice) din flora Moldovei.

Papucul doamnei (Cypripedium calceolus)

La baza desemnării sitului se află specia floristică enumerată în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7]: papucul doamnei (Cypripedium calceolus)[8] care vegetează alături de: gușa porumbelului (Silene vulgaris), gențiană (Gentianella ciliata), brustur-negru (Symphytum cordatum), breabăn (Cardamine glanduligera), lumânărica pământului (Gentianella asclepiadea), sor-cu-frate (Melampyrum bihariense), o orhidee din specia Cephalanthera longifolia sau Mâna Maicii Domnului (Dactylorhiza maculata)[9].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, situri arheologice, arii naturale protejate); astfel:

  • Mănăstirea "Nașterea Maicii Domnului" - Vorona (biserică, stăreție, chilii, turn-clopotniță, anexe), construcție 1793, monument istoric[10].
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" construită (1793-1803) din zid de cărămidă, cu absida răsăriteană semicirculară și cu absidele laterale semicirculare în interior; catapeteasmă sculptată în lemn de tisă și pictată în stil neoclasic.
  • Biserica "Nașterea Maicii Domnului" pictată în perioada 1869-1870 de schimonahul Vladimir Machedon.
  • Biserica "Sf. Ierarh Nicolae" pictată în stil neoclasic de aceelași zugrav.
  • Mănăstirea Sihăstria Voronei (Biserica "Buna Vestire" și chilii). Biserica a fost construită începând cu anul 1858 și sfințită la 25 martie 1861 de către arhiereul Chesarie Răzmeriță "Sinadon", locțiitor de mitropolit al Moldovei (1860-1863).
  • Situl arheologic (punct "Dealul Holban") de la Vorona Mare (Eneolitic, cultura Cucuteni).
  • Aria protejată Pădurea Tudora, rezervația naturală de tip forestier (117,60 ha), în al cărei perimetru vegetează arborele de tisă (Taxus baccata), specie declarată monument al naturii[11].

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]