Canaralele de la Hârșova (sit SPA)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Canaralele de la Hârșova
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Cliffs at the Danube by Harsova.jpg
Imagine din sit
RAMSAR-logo.gif
Zonă umedă de importanță internațională
Harta locului unde se află Canaralele de la Hârșova    Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Canaralele de la Hârșova    Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Actual Constanta county CoA.png Județul Constanța
Actual Ialomita county CoA.png Județul Ialomița
 România
Cel mai apropiat oraș Hârșova
Coordonate Coordonate: 44°40′36″N 27°55′27″E / 44.67667°N 27.92417°E / 44.67667; 27.9241744°40′36″N 27°55′27″E / 44.67667°N 27.92417°E / 44.67667; 27.92417[1]
Suprafață 7.406 ha
Bioregiune Stepică
Înființare 2007

Canaralele de la Hârșova este un arie de protecție specială avifaunistică - SPA (sit Natura 2000) situată în sud-estul țării, pe teritoriile administrative ale județelor Constanța și Ialomița[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea nord-estică a județului Ialomița și cea nord-vestică a județului Constanța, în imediata apropiere a drumului național DN2A, care leagă municipiul Slobozia de orașul Ovidiu[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 7.406 hectare[5].

Pe suprafața teritorială a sitului se află rezervația naturală Canaralele de la Hârșova (monument al naturii), abrupturi stâncoase constituite din calcare atribuite perioadei geologice a jurasicului, în substratele cărora au fost identificate importante depozite cu resturi fosile de spongieri și corali.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică stepică) reprezintă o zonă naturală (lacuri, râuri, stepe, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase, păduri în tranziție) ce adăpostește și asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege)[6].

Păsări[modificare | modificare sursă]

Lopătar (Platalea leucorodia)

În arealul sitului este semnalată prezența mai multor păsări de pasaj, cu specii de: egretă mare (Egretta alba), egretă mică (Egretta garzetta), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus) sau cormoran mare (Phalacrocorax carbo), pescăruș râzător (Larus ridibundus), stârc galben (Ardeola ralloides), stârc cenușiu (Ardea cinerea), lișiță (Gallinula chloropus), țigănuș (Plegadis falcinellus), pelican comun (Pelecanus onocrotalus), lopătar (Platalea leucorodia) sau barză albă (Ciconia ciconia); specii cuibăritoare: vânturel de seară (Falco vespertinus), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), șerpar (Circaetus gallicus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), sfrâncioc-roșiatic (Lanius collurio), ciocârlie de bărăgan (Melanocorypha calandra), ciocârlie-cu-degete-scurte (Calandrella brachydactyla), ciocănitoarea de grădină (redirecționare de la Dendrocopos syriacus) sau păsări care iernează în sit: codalb (Haliaeetus albicilla) și gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis)[7].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Note[modificare | modificare sursă]