Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Pădurile de pe Târnava Mare
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Pădurile de pe Târnava Mare Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Pădurile de pe Târnava Mare Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Mureș
Județul Sibiu
 România
Cel mai apropiat orașDumbrăveni
Coordonate46°16′18″N 24°42′38″E () / 46.27167°N 24.71056°E[1]
Suprafață240 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0186
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Transilvania, pe teritoriul județelor Mureș și Sibiu.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în partea sudică a județului Mureș pe teritoriul administrativ al orașului Sighișoara și al comunelor Bălăușeri, Daneș, Nadeș și în cea nord-estică a județului Sibiu, pe teritoriul orașului Dumbrăveni și al comunei Hoghilag[2].

Situl se află în imediata apropiere a două drumuri naționale, DN13 (Sighișoara - Târgu Mureș) și DN14 (Mediaș - Dumbrăveni[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 240 hectare[5].

Situl reprezintă o zonă (râuri, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase) împădurită (încadrată în bioregiune continentală) aflată în Podișul Târnavelor (subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), în lunca stângă a Târnavei Mari.

Migdal pitic (Amygdalus nana L.)

Pădurea de pe Târnava Mare conservă habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum și Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens[6] și protejază arboret de stejar pufos (Quercus pubescens) care vegetează în asociere cu specii de: gorun (Quercus petraea), stejar pedunculat (Quercus robur), tei pucios (Tilia cordata), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), cireș sălbatic (Prunus avium), sorb (Sorbus torminalis), scoruș (Sorbus domestica) sau migdal pitic (Amygdalus nana L.).

La nivelul ierburilor este semnalată prezența doi iriși din speciile: stânjenel (Iris aphylla ssp. hungarica) și stânjenel mic de munte (Iris ruthenica)[7].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica evanghelică-luterană din satul Hetiur
  • Biserica evanghelică-luterană fortificată din Hetiur, monument istoric. Lăcașul de cult a fost ridicat în secolul al XV-lea, atunci când Papa Martin al V-lea renunță la daniile pe care le primea de aici, astfel toate dărilor comunității au fost folosite în ridicarea bisericii. De-a lungul vremii aceasta suferă mai multe transformării, cea mai importantă fiind făcută între anii 1774-1775, când se înalță turnul clopotniță.
  • Biserica evanghelică fortificată din Daneș, construcție sec. XV - XVI, monument istoric.
  • Biserica evanghelică "Din Deal" din Sighițoara, construcție sec. XIII, sec. XIV, 1429-1483, 1525, monument istoric.
  • Biserica "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" din Sighișoarea (construcție 1788-1797, 1822), monument istoric.
  • Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Senereuș (Biserica evanghelică, incinta fortificată și turnurile), construcție sec. XVI - XIX, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Daneș, construcție 1796, monument istoric.
  • Biserica romano-catolică din Dumitreni, construcție sec. XVII - XVIII, monument istoric.
  • Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Nadeș (Biserica evanghelică și incinta fortificată), construcție sec. XVII - XVIII, monument istoric.
  • Ansamblul bisericii evanghelice din Hoghilag (Biserica evanghelică și turn-clopotniță), construcție sec. XVI - XIX, monument istoric.
  • Biserica evanghelică din satul Prod
  • Ansamblul bisericii evanghelice fortificate (Biserica evanghelică, Incintă fortificată, cu turnuri, turn de poartă, acces secundar fortificat), construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
  • Biserica ortodoxă "Sfinții Arhangheli" din satul Valchid.
  • Biserica romano-catolică "Sf. Apostoli Petru și Pavel" (biserica fostei mănăstiri mechitariste) din Dumbrăveni, construcție 1795 - 1798, monument istoric.
  • Biserica armeano-catolică "Sf. Elisabeta" din Dumbrăveni, construcție 1766 - 1791, monument istoric.
  • Rezervația naturală: Stejarii seculari de la Breite,

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Olt (coordonate); accesat la 23 noiembrie 2013
  2. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 23 noiembrie 2013
  3. ^ Eunis.eea.europa.eu - Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare (geolocalizare) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 23 noiembrie 2013
  4. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 23 noiembrie 2013
  5. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 23 noiembrie 2013
  6. ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 23 noiembrie 2013
  7. ^ Sit Natura 2000 - Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare (flora și fauna) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 23 noiembrie 2013
v • d • m
Situri Natura 2000 în România
SCI - Directiva Habitate
Habitat montan - Brânduşă de toamnă (Crocus banaticus) în situl Natura 2000 - Piatra Mare

Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla

SPA - Directiva Păsări.
Călifar roșu (Tadorna ferruginea)
Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești
Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Pădurile_de_stejar_pufos_de_pe_Târnava_Mare&oldid=15851420