Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pădurile de pe Târnava Mare
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Pădurile de pe Târnava Mare Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Pădurile de pe Târnava Mare Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Mures county CoA.pngJudețul Mureș
Actual Sibiu county CoA.pngJudețul Sibiu
 România
Cel mai apropiat orașDumbrăveni
Coordonate46°16′18″N 24°42′38″E46°16′18″N 24°42′38″E[1]
Suprafață240 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0186

Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare alcătuiesc o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Transilvania, pe teritoriul județelor Mureș și Sibiu.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în partea sudică a județului Mureș pe teritoriul administrativ al orașului Sighișoara și al comunelor Bălăușeri, Daneș, Nadeș și în cea nord-estică a județului Sibiu, pe teritoriul orașului Dumbrăveni și al comunei Hoghilag[2].

Situl se află în imediata apropiere a două drumuri naționale, DN13 (Sighișoara - Târgu Mureș) și DN14 (Mediaș - Dumbrăveni[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 240 hectare[5].

Situl reprezintă o zonă (râuri, terenuri arabile cultivate, pajiști naturale, pășuni, păduri de foioase) împădurită (încadrată în bioregiune continentală) aflată în Podișul Târnavelor (subunitate geomorfologică a Depresiunii colinare a Transilvaniei), în lunca stângă a Târnavei Mari.

Migdal pitic (Amygdalus nana L.)

Pădurea de pe Târnava Mare conservă habitate naturale de tip: Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum și Vegetație forestieră panonică cu Quercus pubescens[6] și protejază arboret de stejar pufos (Quercus pubescens) care vegetează în asociere cu specii de: gorun (Quercus petraea), stejar pedunculat (Quercus robur), tei pucios (Tilia cordata), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), arțar (Acer platanoides), cireș sălbatic (Prunus avium), sorb (Sorbus torminalis), scoruș (Sorbus domestica) sau migdal pitic (Amygdalus nana L.).

La nivelul ierburilor este semnalată prezența doi iriși din speciile: stânjenel (Iris aphylla ssp. hungarica) și stânjenel mic de munte (Iris ruthenica)[7].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica evanghelică-luterană din satul Hetiur
  • Biserica evanghelică-luterană fortificată din Hetiur, monument istoric. Lăcașul de cult a fost ridicat în secolul al XV-lea, atunci când Papa Martin al V-lea renunță la daniile pe care le primea de aici, astfel toate dărilor comunității au fost folosite în ridicarea bisericii. De-a lungul vremii aceasta suferă mai multe transformării, cea mai importantă fiind făcută între anii 1774-1775, când se înalță turnul clopotniță.
  • Biserica evanghelică fortificată din Daneș, construcție sec. XV - XVI, monument istoric.
  • Biserica evanghelică "Din Deal" din Sighițoara, construcție sec. XIII, sec. XIV, 1429-1483, 1525, monument istoric.
  • Biserica "Intrarea Maicii Domnului în Biserică" din Sighișoarea (construcție 1788-1797, 1822), monument istoric.
  • Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Senereuș (Biserica evanghelică, incinta fortificată și turnurile), construcție sec. XVI - XIX, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Daneș, construcție 1796, monument istoric.
  • Biserica romano-catolică din Dumitreni, construcție sec. XVII - XVIII, monument istoric.
  • Ansamblul bisericii evanghelice fortificate din Nadeș (Biserica evanghelică și incinta fortificată), construcție sec. XVII - XVIII, monument istoric.
  • Ansamblul bisericii evanghelice din Hoghilag (Biserica evanghelică și turn-clopotniță), construcție sec. XVI - XIX, monument istoric.
  • Biserica evanghelică din satul Prod
  • Ansamblul bisericii evanghelice fortificate (Biserica evanghelică, Incintă fortificată, cu turnuri, turn de poartă, acces secundar fortificat), construcție secolul al XIV-lea, monument istoric.
  • Biserica ortodoxă "Sfinții Arhangheli" din satul Valchid.
  • Biserica romano-catolică "Sf. Apostoli Petru și Pavel" (biserica fostei mănăstiri mechitariste) din Dumbrăveni, construcție 1795 - 1798, monument istoric.
  • Biserica armeano-catolică "Sf. Elisabeta" din Dumbrăveni, construcție 1766 - 1791, monument istoric.
  • Rezervația naturală: Stejarii seculari de la Breite,

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaje

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]