Dealurile Homoroadelor

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Dealurile Homoroadelor
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Imagine din sit (Cheile Vârghișului)
Imagine din sit (Cheile Vârghișului)
Harta locului unde se află Dealurile Homoroadelor Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Dealurile Homoroadelor Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Brașov
Județul Covasna
Județul Harghita
 România
Cel mai apropiat orașBaraolt
Coordonate46°09′34″N 25°31′34″E () / 46.15944°N 25.52611°E[1]
Suprafață37.093 ha
BioregiuneAlpină și continentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSPA0027

Dealurile Homoroadelor alcătuiesc o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sud-estul Transilvaniei, pe teritoriile administrative ale județelor Brașov, Covasna și Harghita[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală este întinsă pe o suprafață de 37.093 ha. și ocupă teritoriul nord-estic al județului Brașov (comunele: Augustin, Cața, Homorod, Ormeniș, Racoș), cel nord-vestic al județului Covasna (Baraolt, Brăduț, Vârghiș) și cel sudic al județului Harghita (Lueta, Mărtiniș, Merești, Ocland). Aceasta este străbătută de drumurile județene DJ131, DJ132 și DJ 132A[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată Arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și include rezervațiile naturale: Locul fosilifer Carhaga, Coloanele de bazalt de la Racoș, Cheile Vârghișului și peșterile din chei și Popasul păsărilor de la Sânpaul.

Aria protejată (încadrată în bioregiunea geografică alpină a Carpaților Orientali și continentală a sud-estului Transilvaniei) reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, râuri, pajiști semi-naturale, fânețe, pășuni, terenuri arabile și culturi) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare[5] aflate în bazinul hidrografic al Oltului[6].

La baza desemnării sitului se află mai multe specii de păsări[7]; dintre care unele protejate la nivel european (enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor [8]) sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Cormoran mare (Phalacrocorax carbo)

Specii avifaunistice semnalate în arealul sitului: acvilă-țipătoare-mică (Aquila pomarina)[9], acvilă-țipătoare-mare (Aquila clanga), acvilă de câmp (Aquila heliaca), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), pescăruș albastru (Alcedo atthis)[10], rață cârâitoare (Anas querquedula), rață mică (Anas crecca), rață fluierătoare (Anas penelope), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc galben (Ardeola ralloides), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), stârc pitic (Ixobrychus minutus), cocoșul de mesteacăn (Bonasa bonasia), bufniță (Bubo bubo), buhai de baltă (Botaurus stellaris), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), lopătar (Platalea leucorodia), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), cristei de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), egretă mare (Egretta alba), lișiță (Fulica atra), ciocănitoarea de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), șoim călător (Falco peregrinus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș sur (Larus canus), pescăruș râzător (Larus ridibundus), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), ploier auriu (Pluvialis apricaria), bătăuș (Philomachus pugnax), viespar (Pernis apivorus), corcodel mare (Podiceps cristatus), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis), cormoran mare (Phalacrocorax carbo)[11], cresteț cenușiu (Porzana parva), corcodel mic (Tachybaptus ruficollis)[12].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica de lemn din Vârghiș

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Dealurile Homoroadelor - arie de protecție specială avifaunistică; accesat la 2 septembrie 2014
  2. ^ Protectedplanet.net - Dealurile Homoroadelor Special Protection Area (Birds Directive)[nefuncțională]; accesat la 2 septembrie 2014
  3. ^ Localizarea ariilor de protecție specială avifaunistică pe teritoriul Rmâniei Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 2 septembrie 2014
  4. ^ Hotărâre nr. 1284 din 24 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 739 din 31 octombrie 2007, accesat la 2 septembrie 2014
  5. ^ Sites - Important Bird Areas (IBAs) - Dealurile Homoroadelor; accesat la 2 septembrie 2014
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România Dealul Homoroadelor Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 2 septembrie 2014
  7. ^ Global Species (IBA) - Dealurile Homoroadelor -Romania Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 2 septembrie 2014
  8. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor; accesat la 2 septembrie 2014
  9. ^ - The IUCN Red List of Threatened Species - Aquila pomarina; accesat la 3 septembrie 2014
  10. ^ - The IUCN Red List of Threatened Species - Alcedo atthis; accesat la 3 septembrie 2014
  11. ^ - The IUCN Red List of Threatened Species - Phalacrocorax carbo; accesat la 3 septembrie 2014
  12. ^ Natura2000.mmediu.ro - Dealurile Homoroadelor - specii de păsări protejate Arhivat în , la Wayback Machine.< accesat la 2 septembrie 2014
  13. ^ Cimec.ro - Biserici de lemn din România - Biserica de lemn din Vârghiș; accesat la 2 septembrie 2014
  14. ^ Ran.cimec.ro - ministerul Culturii și Patrimoniului Național - Repertoriul Arheologic Național; accesat la 2 septembrie 2014

Legături externe[modificare | modificare sursă]