Eleșteele Jijiei și Miletinului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Eleșteele Jijiei și Miletinului
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Imagine din sit
Imagine din sit
Harta locului unde se află Eleșteele Jijiei și Miletinului Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Eleșteele Jijiei și Miletinului Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Județul Iași
 România
Cel mai apropiat orașIași
Coordonate47°24′50″N 27°16′44″E () / 47.41389°N 27.27889°E[1]
Suprafață18.990 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSPA0042

Eleșteele Jijiei și Miletinului alcătuiesc o arie de protecție specială avifaunistică (SPA), situată în nord-estul Moldovei, pe teritoriul județului Iași.

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea nord-estică a județului Iași, pe teritoriile administrative ale comunelor Andrieșeni, Coarnele Caprei, Focuri, Gropnița, Movileni, Popricani, Probota, Șipote, Trifești, Țigănași, Victoria și Vlădeni[2] și este străbătută de drumul național DN24C, care leagă municipiul Iași de localitatea Rădăuți-Prut, Botoșani[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Aria naturală întinsă pe o suprafață de 18.990 hectare[4], a fost declarată arie de protecție specială avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și include rezervația naturală Balta Teiva Vișina.

Aria protejată încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Jijiei (subunitate geomorfologică a Câmpiei Moldovei ce aparține Podișului Moldovenesc), reprezintă o zonă umedă (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile cultivate și pășuni) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare[6].

Avifaună[modificare | modificare sursă]

În arealul sitului (aflat în bazinul inferior al Jijiei și afluenții Miletin și Jijioara) este semnalată prezența mai multor păsări enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice)[7]; sau aflate pe lista roșie a IUCN.

Stârc de noapte (Nycticorax nycticorax)[8]

Specii de păsări protejate: pescăruș albastru (Alcedo atthis)[9], rață sulițar (Anas acuta), rață fluierătoare (Anas penelope), rață lingurar (Anas clypeata), rață pestriță (Anas strepera), rață cârâitoare (Anas querquedula), gârliță mare (Anser albifrons), gârliță mică (Anser erythropus), gâscă cenușie (Anser anser), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), acvilă de câmp (Aquila heliaca), stârc roșu (Ardea purpurea), stârc galben (Ardeola ralloides), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), șorecar-încălțat (Buteo lagopus), fugaci de țărm (Calidris alpina), prundaș nisipar (Calidris alba), fugaci mic (Calidris minuta), fugaci roșcat (Calidris ferruginea)[10], caprimulg (Caprimulgus europaeus), chirighiță neagră (Chlidonias niger), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), barză albă (Ciconia ciconia), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete-cenușiu (Circus pygargus), dumbrăveancă (Coracias garrulus)[11], lebădă de vară (Cygnus olor), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), vânturel de seară (Falco vespertinus), lișiță (Fulica atra), becațină comună (Gallinago gallinago), becațină mare (Gallinago media), piciorong (Himantopus himantopus), stârc pitic (Ixobrychus minutus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), pescăruș argintiu (Larus cachinnans), pescăruș râzător (Larus ridibundus), pescăruș mic (Larus minutus), prundaș de nămol (Limicola falcinellus), sitarul de mal nordic (Limosa lapponica), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), cormoran-mare (Phalacrocorax carbo sinensis), cormoran mic (Phalacrocorax pygmeus), lopătar (Platalea leucorodia), ploier auriu (Pluvialis apricaria), chiră de baltă (Sterna hirundo), ciocîntors (Recurvirostra avosetta), călifar alb (Tadorna tadorna), fluierar cu picioare verzi (Tringa nebularia), fluierar de mlaștină (Tringa glareola), fluierar de lac (Tringa stagnatilis), nagâț (Vanellus vanellus), striga (Tyto alba) sau fluierarul de zăvoi (Tringa ochropus)[12].

La nivelul ierburilor vegetează stânjenelul de baltă (Iris sintenisii ssp. brandzae)[13], specie endemică pentru acest sit[14].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica "Sf. Ioan cel Nou" din Șipote
  • Biserica "Sf. Haralambie" din Cârniceni, construcție 1792, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Gropnița, construcție 1830, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Ioan cel Nou" din Șipote, construcție 1507, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Spiridon" din Țigănași, construcție 1802, monument istoric.
  • Situl arheologic de la Popricani (așezări datate în: sec. IV p.Chr, Epoca daco-romană; sec. II a. Chr.; Latène, cultura geto- dacică; Hallstatt mijlociu și târziu; Eneolitic, cultura Cucuteni, faza A).
  • Situl arheologic de la Andrieșeni (așezări atribuite perioadelor: sec. XVII - XVIII, Epoca medievală; sec. III - IV p. Chr., Epoca migrațiilor; Hallstatt; Epoca bronzului târziu, cultura Noua; Eneolitic, cultura Precucuteni, faza III; Neolitic, cultura Criș).
  • Ariile naturale: Prutețul Bălătău, Pădurea Icușeni, Pădurea Medeleni, Pădurea Roșcani și Rezervația acvatică Râul Prut.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eleșteele Jijiei și Miletinului - Arie de protecție specială avifaunistică (general information), eunis.eea.europa.eu, accesat la 8 martie 2014
  2. ^ Lista ariilor de protecție specială avifaunistică din România - Localizare Arhivat în , la Wayback Machine., mmediu.ro, accesat la 8 martie 2014
  3. ^ Protectedplanet.net - Eleșteele Jijiei și Miletinului Special Protection Area (Birds Directive), accesat la 8 martie 2014
  4. ^ - Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Arii de Protecție Specială Avifaunistică Arhivat în , la Wayback Machine., accesat la 8 martie 2014
  5. ^ Hotărâre nr. 1284 din 24 octombrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 739 din 31 octombrie 2007, accesat la 8 martie 2014
  6. ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Eleșteele Jijiei și Miletinului Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 8 martie 2014
  7. ^ Directiva Consiliului Europen 2009/147/CE din 30 noiembrie 2009 (privind conservarea păsărilor sălbatice; accesat la 8 martie 2014
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Nycticorax nycticorax; accesat la 8 martie 2014
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Alcedo atthis; accesat la 8 martie 2014
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Calidris ferruginea; accesat la 8 martie 2014
  11. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Coracias garrulus; accesat la 8 martie 2014
  12. ^ Natura2000.mmediu.ro - Eleșteele Jijiei și Miletinului (fișa sitului) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 8 martie 2014
  13. ^ Catalogueoflife.org - Iris sintenisii ssp. brandzae Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 8 martie 2014
  14. ^ Eunis.eea.europa.eu - Iris sintenisii ssp. brandzae; accesat la 8 martie 2014