Sari la conținut

Movilele de la Păucea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Movilele de la Păucea
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Movilele de la Păucea Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Movilele de la Păucea Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Sibiu
 România
Cel mai apropiat orașMediaș
Coordonate46°13′36″N 24°20′22″E () / 46.22667°N 24.33944°E[1]
Suprafață6 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod Natura 2000ROSCI0118

Movilele de la Păucea este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în județul Sibiu, pe teritoriul administrativ al comunei Blăjel[2].

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Sibiu (aproape de limita teritorială cu județul Mureș, la 15 km. distanță față de Mediaș) pe teritoriul nord-vestic al satului Păucea, în apropiere de drumul național DN14A, care leagă municipiul Mediaș de orașul Târnăveni[3].

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 6 hectare[5].

Capul-șarpelui (Echium russicum)

Aria protejată reprezintă o zonă cu pășuni și terenuri arabile (încadrată în bioregiunea continentală a Depresiunii colinare a Transilvaniei) aflată în partea sudică a Podișului Târnavelor (subunitate geomorfologică a Depresiunii Transilvaniei); ce cuprinde versantul nordic al Dealului cu Bulbuci și cele trei movile aflate în vecinătatea acestuia.

Situl a fost desemnat în scopul conservării unui habitat de interes comunitar de tip: Pajiști uscate seminaturale și faciesuri cu tufărișuri pe substrat calcaros (Festuco Brometalia)[6] și protejării speciei Echium russicum (cunoscută sub denumirea populară de capul-șarpelui), o plantă rară din flora spontană a României[7], .

În arealul sitului este semnalată prezența mai multor specii ierboase; printre care unele protejate la nivel european prin Directiva CE 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8]; astfel: zăvăcustă (Astragalus dasyanthus), prunus (Prunus tenella), drob (Chamaecytisus ratisbonensis), măzăriche (Lathyrus transsilvanicus), brei ovat (Mercurialis ovata), frăsinel (Dictamnus albus), chimionul porcului (Peucedanum officinale), jaleș (Salvia transsilvanica), lalea pestriță (Fritillaria orientalis), timoftică (Phleum hirsutum), unghia găii (Artagalus glycyphyllos), Gymnadenia conopsea (o specie de orhidee cunoscută sub denumirea populară de „Mâna Maici Domnului”), buhai (Listera ovata), rușcuță de primăvară (Adonis vernalis), gemănariță (Orchis papilonacea) și poroinic (cu specii de Orchis militaris și Orchis ustulata)[9].

Căi de acces

[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice

[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica evanghelică fortificată din satul Curciu

Legături externe

[modificare | modificare sursă]

Reportaje