Lunca Buzăului

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lunca Buzăului
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Lunca Buzăului Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Lunca Buzăului Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaJudețul Buzău
Județul Brăila
 România
Cel mai apropiat orașBuzău
Coordonate45°09′06″N 26°52′19″E () / 45.15167°N 26.87194°E[1]
Suprafață6.987 ha
BioregiuneContinentală și stepică
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0103
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Lunca Buzăului este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în sud-estul României, pe teritoriile administrative al județelor Buzău și Brăila[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea central-estică a județului Buzău și cea vestică a județului Brăila (pe teritoriul orașelor Buzău, Pătârlagele și Nehoiu și al comunelor Berca, C.A. Rosetti, Cilibia, Cislău, Gălbinași, Măgura, Mărăcineni, Pănătău, Pârscov, Săgeata, Săpoca, Unguriu, Vadu Pașii, Vernești și Viperești[3]), de-a lungul drumului național DN10, care leagă orașul Întorsura Buzăului de municipiul Buzău[4].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 6.947 hectare[6].

Situl reprezintă o zonă (încadrată în bioregiune continentală și stepică) de luncă (stepe, râuri, lacuri, mlaștini, pajiști naturale, terenuri cultivate, păduri aluviale, tufărișuri și zăvoaie) ce adăpostește floră și faună diversă și conservă habitate naturale de tip: Ape stătătoare oligotrofe până la mezotrofe cu vegetație din Littorelletea uniflorae și Isoëto-Nanojuncetea, Galerii ripariene și tufărișuri (Nerio-Tamaricetea și Securinegion tinctoriae), Pajiști și mlaștini sărăturate panonice și ponto-sarmatice, Vegetație lemnoasă cu Salix eleagnos de-a lungul râurilor montane și Zăvoaie cu Salix alba și Populus alba[7].

Printre speciile faunistice și floristice aflate la baza desemnării sitului se află mamifere (popândău, un rozător din specia Spermophilus citellus, specie considerată vulnerabilă și aflată pe lista roșie a IUCN[8]), amfibieni și reptile cu specii de buhai de baltă cu burtă roșie (Bombina bombina)[9], ivoraș-cu-burta-galbenă (o broască din specia Bombina variegata aflată pe lista roșie a IUCN[10], triton cu creastă (Triturus cristatus) și țestoasa de baltă (Emys orbicularis); pești: mreană vânătă (Barbus meridionalis), porcușorul de vad (Gobio uranoscopus), zvârlugă (Cobitis taenia) sau petroc (Gobio kessleri); precum și două și specii de plante: Agrimonia pilosa (turiță) Eleocharis carniolica (pipiriguț).

Floră și faună[modificare | modificare sursă]

Turiţă (Agrimonia pilosa)

Printre speciile floristice semnalate în arealul sitului se află arbori și arbusti: arinul negru (Alnus glutinosa), arin-alb (Alnus incana), salcii (plesnitoare, roșie, albă cu specii de Salix triandra, Salix viminalis, Salix fragilis, Salix purpurea, Salix alba), plop negru (Populus nigra), plop alb (Populus alba), cătină albă (Hippophae rhamnoides), cătină roșie (Tamarix ramosissima), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), mur (Rubus caesius).

La nivelul ierburilor (alături de turiță și pipiriguț) vegetează plante cu specii de: angelică (Angelica archangelica), pelin (Artemisia absinthium L.), slăbănog (Impatiens noli-tangere), mierea-ursului (Pulmonaria rubra), clopoței (Campanula sibirica), laptele-cucului (Euphorbia seguieriana), ghizdei de sărătură (Lotus tenuis), jaleș (Salvia nemorosa), nalbă mare (Althaea officinalis), luminiță (Oenothera biennis), piciorul cocoșului (Ranunculus repens L.), untișor (Ranunculus ficaria), dragavei (Rumex sanguineus), spinul cerbului (Rhamnus cathartica), turița mare (Agrimonia eupatoria), crețușcă (Filipendula ulmaria), coada vacii (Verbascum blattaria) sau trestie de câmp (Calamagrostis pseudophragmites).

Fauna este constituită din mamifere cu specii de: mistreț (Sus scrofa), iepure de câmp (Lepus europaeus), chițcan mic de apă (Neomys anomalus); amfibieni și reptile: broască râioasă verde (Bufo viridis), brotacul verde de copac (Hyla arborea), broască râioasă (Bufo bufo), salamandră (Salamandra salamandra), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), năpârcă (Natrix tessellata ); pești: beldiță (Alburnoides bipunctatus), scobar (Chondrostoma nasus), clean (Leuciscus cephalus) și insecte: fluture (Apatura metis), cosaș de stepă (Saga pedo)[11]

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, muzee, arii naturale protejate); astfel:

Biserica "Sf. Nicolae" din Buzău
  • Biserica "Buna Vestire" din Buzău, construcție secolul al XVI-lea, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" (Broșteni) - Buzău, construcție 1709, monument istoric.
  • Biserica "Adormirea Maicii Domnului" din Buzău, construcție 1649, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" din Buzău, construcție 1826, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Îngeri" din Buzău, construcție 1619, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Împărați Constantin și Elena" din Buzău, construcție 1780, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Arhangheli Mihail și Gavril" din Berca, construcție 1694, monument istoric.
  • Biserica "Nașterea Maicii Domnului" din Cislău, construcție 1749, monument istoric.
  • Biserica "Izvorul Tămăduirii" din Ciuta, construcție 1845, monument istoric.
  • Biserica "Intrarea în Biserică a Maicii Domnului" din Ciuta, construcție 1762, monument istoric.
  • Casa Vergu-Mănăilă (clădirea adăpostește astăzi Colecția de etnografie și artă populară a Muzeului Buzău), construcție secolul al XVIII-lea, monument istoric.
  • Palatul Comunal, Buzău (astăzi sediul Primăriei), construcție secolul al XIX-lea, monument istoric.
  • Situl arheologic "La mănăstire" de la Berca (mil. III - II î.e.n., Epoca bronzului, Cultura Monteoru).
  • Rezervațiile naturale: Pădurea Crivineni și Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mici.

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Natura 2000 - Lunca Buzăului (coordonate); accesat la 26 octombrie 2013
  2. ^ Eunis.eea.europa.eu - Lunca Buzăului (geolocalizare) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 26 octombrie 2013
  3. ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 26 octombrie 2013
  4. ^ Protectedplanet.net - Lunca Buzăului Sit de importanță comunitară; accesat la 26 octombrie 2013
  5. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 26 octombrie 2013
  6. ^ Agenția pentru Protecția Mediului Buzău - Lunca Buzăului - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 26 octombrie 2013
  7. ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 26 octombrie 2013
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Spermophilus citellus; accesat la 26 octombrie 2013
  9. ^ Iucnredlist.ord - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina bombina; accesat la 26 octombrie 2013
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 26 octombrie 2013
  11. ^ Eunis.eea.europa.eu - Sit Natura 2000 - Lunca Buzăului (flora și fauna) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 26 octombrie 2013
v • d • m
Situri Natura 2000 în România
SCI - Directiva Habitate
Habitat montan - Brânduşă de toamnă (Crocus banaticus) în situl Natura 2000 - Piatra Mare

Aninișurile de pe Tărlung  • Bazinul Ciucului de Jos  • Băgău  • Bârsău - Șomcuta  • Becicherecu Mic  • Beftia  • Bistrița Aurie  • Bisoca  • Borzont  • Bucșani  • Buteasa  • Căian  • Căldările Zăbalei  • Câmpia Careiului  • Câmpia Ierului  • Cheile Cernei  • Cheile Doftanei  • Ciomad - Balvanyos  • Ciucaș  • Coasta Lunii  • Codrii seculari de la Strâmbu - Băiuț  • Codru-Moma  • Colinele Elanului  • Corabia – Turnu Măgurele  • Creasta Nemirei  • Crișul Alb  • Crișul Negru  • Crișul Repede amonte de Oradea  • Cușma  • Dăncioanea  • Dealul Cetății Deva  • Dealul Istrița  • Dealul lui Dumnezeu  • Dealul Mare - Hârlău  • Dealul Perchiu  • Dealurile Clujului de Est  • Defileul Crișului Repede - Pădurea Craiului  • Defileul Mureșului  • Deniz Tepe  • Diosig  • Drocea  • Dunele de nisip de la Hanu Conachi  • Făgetul Clujului - Valea Morii  • Fânațele Bârca  • Fânațele de la Bogdana  • Fânațele de pe Dealul Corhan - Săbed  • Fânațele Pietroasa - Podeni  • Ferice - Plai  • Frumoasa  • Găina - Lucina  • Gura Vedei – Șaica – Slobozia  • Gutâi - Creasta Cocoșului  • Harghita - Mădăraș  • Hârtibaciu Sud - Est  • Herculian  • Igniș  • Insulele stepice Șura Mică - Slimnic  • Izvoarele sulfuroase de la Mangalia  • Lozna  • Lacul Bâlbâitoarea  • Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida  • Lacul Pețea  • Larion  • Leaota  • Lunca Mijlocie a Argeșului  • Lunca Bârsei  • Lunca Buzăului  • Lunca Inferioară a Crișului Repede  • Lunca Mureșului Inferior  • Lunca Timișului  • Măgurile Băiței  • Mestecănișul de la Reci  • Mlaca Tătarilor  • Mociar  • Movilele de la Păucea  • Muntele Mare  • Muntele Șes  • Muntioru - Ursoaia  • Muscelele Argeșului  • Obcinele Bucovinei  • Oituz - Ojdula  • Oltenița – Mostiștea - Chiciu  • Oltul Mijlociu - Cibin - Hârtibaciu  • Pajiștile de la Mănărade  • Pajiștile lui Suciu  • Pajiștile Sărmășel - Milaș - Urmeniș  • Pârâul Barlangos  • Pădurea Bârnova - Repedea  • Pădurea Bogății  • Pădurea Bolintin  • Pădurea de la Alparea  • Pădurea Ciornohal  • Pădurea Dălhăuți  • Pădurea Gârboavele  • Pădurea Glodeni  • Pădurea Glodeasa  • Pădurea Homița  • Pădurea Mogoș - Mâțele  • Pădurea de stejar pufos de la Hoia  • Pădurea de stejar pufos de la Mirăslău  • Pădurea de gorun și stejar de la Dosul Fânațului  • Pădurea de pe Dealul Purcăretului  • Pădurea de stejar pufos de la Petiș  • Pădurile de stejar pufos de pe Târnava Mare  • Pădurea Balta - Munteni  • Păduricea de la Santău  • Pădurea și pajiștile de la Mârzești  • Pădurea Plopeni  • Pădurea Sarului  • Pădurea Studinița  • Pădurea Tălășmani  • Pădurea Torcești  • Pădurea Topana  • Pădurea Vlădila  • Pădurea și Lacul Stolnici  • Penteleu  • Perșani  • Peștera Tăușoare  • Piatra Mare  • Plaja submersă Eforie Nord – Eforie Sud  • Platoul Vașcău  • Porumbeni  • Postăvarul  • Râul Tur  • Râpa Lechința  • Râul Caraș  • Râul Nera între Bozovici și Moceriș  • Scroviștea  • Siriu  • Șindrilița  • Săcueni  • Sărăturile de la Foeni - Grăniceri  • Slănic  • Someșul între Rona și Țicău  • Someșul Mare Superior  • Someșul Rece  • Soveja  • Stânca Tohani  • Strei - Hațeg  • Structuri marine metanogene - Sf. Gheorghe  • Tășad  • Tinovul Apa Roșie  • Târnovu Mare - Latorița  • Tinovul Apa Lină - Honcsok  • Tinovul de la Dealul Albinelor  • Tinovul de la Fântâna Brazilor  • Tinovul de la Românești  • Ținutul Pădurenilor  • Trascău  • Valea Călmățuiului  • Valea Cepelor  • Valea Florilor  • Valea lui David  • Valea Ierii  • Valea Izei și Dealul Solovan  • Valea Roșie  • Valea Vâlsanului  • Văile Brătiei și Brătioarei  • Vorona  • Zarandul de Est • Zona marină de la Capul Tuzla

SPA - Directiva Păsări.
Călifar roșu (Tadorna ferruginea)
Acumulările Belcești  • Acumulările Rogoșești - Bucecea  • Aliman - Adamclisi  • Avrig - Scorei - Făgăraș  • Băneasa - Canaraua Fetei  • Balta Tătaru  • Balta Vederoasa  • Bazinul Fizeșului  • Berteștii de Sus - Gura Ialomiței  • Beștepe - Mahmudia  • Brațul Borcea  • Bistreț  • Blahnița  • Cânepiști  • Canaralele de la Hârșova  • Calafat - Ciuperceni - Dunăre  • Câmpia Cermeiului  • Câmpia Gherghiței  • Cheile Dobrogei  • Ciocănești – Dunăre  • Confluența Jiu-Dunăre  • Confluența Olt-Dunăre  • Cursul mijlociu al Someșului  • Allah Bair - Capidava  • Dealurile Homoroadelor  • Dorohoi - Șaua Bucecei  • Deniz Tepe  • Drocea - Zarand  • Depresiunea Bozovici  • Dumbrăveni  • Dunăre-Oltenița  • Dunărea Veche – Brațul Măcin  • Eleșteele Iernut – Cipău  • Eleșteele Jijiei și Miletinului  • Gruia - Gârla Mare  • Grădiștea - Căldărușani - Dridu  • Horga - Zorleni  • Hunedoara Timișană  • Ianca - Plopu Sărat  • Iazurile de pe valea Ibănesei – Bașeului – Podrigăi  • Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni  • Kogălniceanu - Gura Ialomiței  • Lacurile de acumulare de pe Crișul Repede  • Lacurile de acumulare Buhuși - Bacău - Berești  • Lacurile de pe Valea Ilfovului  • Lacul Beibugeac  • Lacul Brateș  • Lacul Gălățui  • Lacul Oltina  • Lacul Sutghiol  • Lacul Techirghiol  • Lacurile Fălticeni  • Lacurile Vaduri și Pângărați  • Lacul Strachina  • Lacul Stânca - Costești  • Lacul și Pădurea Cernica  • Lacurile Tașaul - Corbu  • Limanu - Herghelia  • Livezile - Dolaț  • Lunca Inferioară a Turului  • Lunca Barcăului  • Lunca Siretului Inferior  • Lunca Siretului Mijlociu  • Lunca Timișului  • Maglavit  • Mața - Cârja - Rădeanu  • Măgura Odobești  • Măxineni  • Munții Apuseni - Vlădeasa  • Munții Trascăului  • Nisipurile de la Dăbuleni  • Obcina Feredeului  • Oltenița - Ulmeni  • Ostrovu Lung - Gostinu  • Ostroavele Dunării - Bugeac - Iortmac  • Pădurea Bârnova  • Pădurea Bogata  • Pădurea Macedonia  • Pădurea Miclești  • Pădurea Radomir  • Piatra Șoimului - Scorțeni - Gârleni  • Piemontul Munților Metaliferi - Vințu  • Scroviștea  • Stepa Casimcea  • Stepa Saraiu - Horea  • Subcarpații Vrancei  • Suhaia  • Valea Alceului  • Valea Mostiștea  • Vitănești - Răsmirești
Proiect Arii protejate Lista siturilor Natura 2000 din România Convenția Ramsar
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Lunca_Buzăului&oldid=15851381