Pădurea Sarului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pădurea Sarului
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Harta locului unde se află Pădurea Sarului Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Pădurea Sarului Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Olt county CoA.pngJudețul Olt
 România
Cel mai apropiat orașPiatra-Olt
Coordonate44°26′25″N 24°11′08″E44°26′25″N 24°11′08″E[1]
Suprafață6.793 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0168

Pădurea Sarului este o arie protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în Oltenia, pe teritoriul județului Olt[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în partea central-vestică a județului Olt, pe teritoriile administrative ale comunelor Bobicești, Găneasa, Morunglav, Pleșoiu și al orașului Piatra-Olt[3] și este străbătută de drumul național DN65, care leagă municipiul Craiova de Slatina[4].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[5] și se întinde pe o suprafață de 6.793 hectare[6].

Croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus)[7]

Situl reprezintă o suprafață împădurită cu arboret de gorun (Quercus petraea), gârniță (Quercus frainetto) și cer (Quercus cerris), încadrată în bioregiune continentală aflată în lunca dreaptă a Oltețului; ce conservă habitate naturale de tip: Păduri balcano-panonice de cer și gorun[8] și protejază o gamă diversă de faună și floră.

La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[9], printre care: un amfibian din specia Triturus cristatus (triton cu creastă, specie aflată pe lista roșie a IUCN[10]); precum și trei specii de coleoptere: croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), rădașca (Lucanus cervus) și croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus)[11].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:

Biserica "Sf. Nicolae" din Slatina
  • Biserica "Sf. Nicolae" din satul Cocorăști, construcție 1812, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Nicolae" (din coastă, Slatina), construcție 1700, monument istoric.
  • Biserica "Buna Vestire" din satul Doba, construcție 1780, monument istoric.
  • Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din satul Izvoru, construcție 1862, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Voievozi" din Pleșoiu, construcție 1734, monument istoric.
  • Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Poiana Mare, construcție 1833, monument istoric.
  • Biserica "Sf. Paraschiva" din satul Bobicești, construcție 1818, monument istoric.
  • Catedrala din Slatina (monument istoric) construită în 1782 de Ionașcul Cupetul și pictată Gheorghe Tattarescu.
  • Situl arheologic de la Găneasa (sec. VI-VII, Hallstatt, Epoca bronzului, Cultura Verbicioara, Epoca bronzului timpuriu, Cultura Glina).
  • Situl arheologic de la Piatra-Olt (sec. IV-II a. Chr., Latène, Epoca bronzului, Cultura Verbicioara, Neolitic, Cultura Vădastra).
  • Așezarea și castrul de la Acidava, orașul Piatra-Olt (sec. II - III p. Chr.).
  • Rezervația naturală Valea Oltețului

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]