Pădurea Sarului
Pădurea Sarului
| ||
  | ||
| Poziția |  Județul Olt Județul Vâlcea  România | |
|---|---|---|
| Cel mai apropiat oraș | Piatra-Olt | |
| Coordonate | 44°26′25″N 24°11′08″E / 44.44028°N 24.18556°E[1] | |
| Suprafață | 6.770,3 ha | |
| Bioregiune | Continentală | |
| Înființare | 2007 | |
| Cod Natura 2000 | ROSCI0168 | |
Modifică date / text  | ||
Pădurea Sarului este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[2], sit de importanță comunitară — SCI) din România, desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta este situată în Oltenia, pe teritoriile județelor Olt și Vâlcea[3].
Localizare
[modificare | modificare sursă]Aria naturală se întinde în partea central-vestică a județului Olt[4], pe teritoriile administrative ale comunelor Bobicești, Găneasa, Morunglav, Pleșoiu și al orașului Piatra-Olt; și în cea central-vestică a județului Vâlcea, pe teritoriul comunei Laloșu[5]. Situl este străbătut de drumul național DN65, care leagă municipiul Craiova de Slatina[6].
Înființare
[modificare | modificare sursă]Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[7] și se întinde pe o suprafață de 6.770,3 hectare[8]. Pădurea Sarului a fost protejată și ca arie specială de conservare în mai 2022[2]
Biodiversitate
[modificare | modificare sursă]Situl reprezintă o suprafață împădurită cu arboret de gorun (Quercus petraea), gârniță (Quercus frainetto) și cer (Quercus cerris), încadrată în bioregiune continentală aflată în lunca dreaptă a Oltețului; ce conservă habitate naturale de tip: Păduri balcano-panonice de cer și gorun[10] și protejază o gamă diversă de faună și floră.
La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[11], printre care: un amfibian din specia Triturus cristatus (triton cu creastă, specie aflată pe lista roșie a IUCN[12]); precum și trei specii de coleoptere: croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo), rădașca (Lucanus cervus) și croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus)[13].
Căi de acces
[modificare | modificare sursă]Monumente și atracții turistice
[modificare | modificare sursă]În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic; astfel:
- Biserica "Sf. Nicolae" din satul Cocorăști, construcție 1812, monument istoric.
- Biserica "Sf. Nicolae" (din coastă, Slatina), construcție 1700, monument istoric.
- Biserica "Buna Vestire" din satul Doba, construcție 1780, monument istoric.
- Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din satul Izvoru, construcție 1862, monument istoric.
- Biserica "Sf. Voievozi" din Pleșoiu, construcție 1734, monument istoric.
- Biserica "Cuvioasa Paraschiva" din Poiana Mare, construcție 1833, monument istoric.
- Biserica "Sf. Paraschiva" din satul Bobicești, construcție 1818, monument istoric.
- Catedrala din Slatina (monument istoric) construită în 1782 de Ionașcul Cupetul și pictată Gheorghe Tattarescu.
- Situl arheologic de la Găneasa (sec. VI-VII, Hallstatt, Epoca bronzului, Cultura Verbicioara, Epoca bronzului timpuriu, Cultura Glina).
- Situl arheologic de la Piatra-Olt (sec. IV-II a. Chr., Latène, Epoca bronzului, Cultura Verbicioara, Neolitic, Cultura Vădastra).
- Așezarea și castrul de la Acidava, orașul Piatra-Olt (sec. II - III p. Chr.).
- Rezervația naturală Valea Oltețului
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Biodiversitatea în județul Olt - Aria naturală protejată - Pădurea Sarului Arhivat în , la Wayback Machine., drumetiimontane.ro
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Eunis.eea.europa.eu - Natura 2000 - Pădurea Sarului (coordonate); accesat la 19 noiembrie 2013
- ^ a b Hotarare de Guvern, 685/27.05.2022, Hotărârea Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
- ^ Protectedplanet.net - Pădurea Sarului Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 19 noiembrie 2013
- ^ e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România - Localizarea sitului Natura 2000 - Pădurea Sarului; accesat la 7 iunie 2025
- ^ Lista siturilor de importanță comunitară (suprafețe și unități administrativ-teritoriale în care este localizat situl) Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 19 octombrie 2013
- ^ Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Sarului (geolocalizare)[nefuncțională]; accesat la 19 noiembrie 2013
- ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 19 noiembrie 2013
- ^ Natura2000.mmediu.ro - Biodiversitatea în România - Pădurea Sarului - Sit de Importanță Comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 19 noiembrie 2013
- ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Morimus funereus; accesat la 19 octombrie 2013
- ^ Agenția Națională pentru Protecția Mediului - Biodiveristatea în România - Situri de importanță comunitară Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 19 noiembrie 2013
- ^ Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 19 noiembrie 2013
- ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Triturus cristatus; accesat la 19 octombrie 2013
- ^ Sit Natura 2000 - Pădurea Sarului (flora și fauna)[nefuncțională]; accesat la 19 noiembrie 2013
.jpg)
