Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Harta locului unde se află Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
alt=Harta locului unde se află Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Mures county CoA.png Județul Mureș
 România
Cel mai apropiat orașLuduș
Coordonate46°39′11″N 24°12′01″E / 46.65306°N 24.20028°E46.65306°N 24.20028°E / 46.65306; 24.20028 ()46°39′11″N 24°12′01″E / 46.65306°N 24.20028°E46.65306°N 24.20028°E / 46.65306; 24.20028 ()[1]
Suprafață1.209 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSPA0050

Iazurile Miheșu de Câmpie – Tăureni alcătuiesc o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în centrul Transilvaniei, pe teritoriul administrativ al județului Mureș[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea vestică a județului Mureș (în apropierea limitei teritoriale cu județul Cluj), lângă drumul județean DJ151, care leagă localitatea Roșiori de Zăpodea[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 1.209 hectare[5].

Aria protejată (încadrată în bioregiune geografică continentală) reprezintă o zonă naturală în lunca Văii Sărmașului (râuri, lacuri, mlaștini, turbării, terenuri arabile, pășuni și păduri de foioase) ce asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire pentru mai multe specii (colonii) de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare (unele protejate prin lege)[6].

Gâscă-cu-piept-roșu (Branta ruficollis)

Printre speciile de păsări prezente în sit se află: pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață pestriță (Anas strepera), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), rața moțată (Aythya fuligula), rață roșie (Aythya nyroca), buhai de baltă (Botaurus stellaris), gâsca cu piept roșu (Branta ruficollis), rață sunătoare (Bucephala clangula), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), chirighiță neagră (Chlidonias niger), chirighiță-cu-obraz-alb (Chlidonias hybridus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), stârc de noapte (Nycticorax nycticorax), nagâț (Vanellus vanellus) sau corcodel mic (Tachybaptus ruficollis)[7].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Reportaj

Note[modificare | modificare sursă]