Pădurea Bogății (sit SCI)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pădurea Bogății
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Imagine din sit
Imagine din sit
Harta locului unde se află Pădurea Bogății Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Pădurea Bogății Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Brasov county CoA.png Județul Brașov
 România
Cel mai apropiat orașRupea
CoordonateCoordonate: 45°55′38″N 25°24′55″E / 45.92722°N 25.41528°E / 45.92722; 25.4152845°55′38″N 25°24′55″E / 45.92722°N 25.41528°E / 45.92722; 25.41528[1]
Suprafață6.352 ha
BioregiuneAlpină și continentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0137

Pădurea Bogății este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta este situată în centrul României (în sud-estul Transilvaniei), pe teritoriul județului Brașov[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se întinde în nord-estul județului Brașov, pe teritoriile administrativ al comunelor Apața, Crizbav, Comăna, Feldioara, Hoghiz și Măieruș[3]. Situl este străbătut de drumul național DN13, care leagă municipiul Brașov de Sighișoara.

Înființare[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 6.352 ha.[5]. Situl se suprapune în cea mai mare parte ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bogata și include rezervațiile naturale: Cheile Dopca, Cotul Turzunului și Pădurea Bogății.

Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, păduri în amestec, păduri aluviale, râuri, mlaștini, turbării, pășuni, fânețe, terenuri arabile, culturi) încadrată în bioregiunea alpină centrală a Munților Perșani (subunitate geomorfologică a Subcarpații de Curbură, aparținând lanțului carpatic al Orientalilor) și cea continentală a extremității sud-estice a Depresiunii colinare a Transilvaniei. Acesta conservă mai multe specii de floră spontană și protejează o gamă diversă de faună sălbatică.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Aria protejată asigură culoar ecologic de pasaj (între Carpații Meridionali și cei Orientali) pentru carnivore mari (urs, lup) și dispune de opt clase de habitate naturale (Păduri dacice de fag; Păduri de fag de tip Luzulo-Fagetum; Păduri dacice de stejar și carpen; Păduri de stejar cu carpen de tip Galio-Carpinetum; Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum; Păduri medio-europene de fag din Cephalanthero-Fagion; Păduri din Tilio-Acerion pe versanți abrupți, grohotișuri și ravene și Păduri aluviale cu Alnus glutinosa și Fraxinus excelsior) ce favorizează condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere, păsări, reptile, amfibieni și insecte; și adăpostește o mare diversitate de ierburi și flori rare[6].

Faună[modificare | modificare sursă]

La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, pești, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[7] sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel:

Mamifere: urs brun (Ursus arctos[8], cerb (Cervus elaphus), căprior (Capreolus capreolus), lup cenușiu (Canis lupus)[9], mistreț (Sus scrofa)[10], râs (Lynx lynx), vulpe (Vulpes vulpes), pisică sălbatică (Felis silvestris silvestris), iepure-de-câmp (Lepus europaeus), veveriță (Sciurus carolinensis), liliac mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliac mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros);

Păsări (protejate prin Directiva CE 147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor sălbatice[11]) cu specii de: acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), uliu păsărar (Accipiter nisus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), lăcarul de rogoz (Acrocephalus schoenobaenus), ciocârlie-de-câmp (Alauda arvensis), fâsă de luncă (Anthus pratensis), fâsă de munte (Anthus spinoletta), fâsă de pădure (Anthus trivialis), ciuf-de-pădure (Asio otus), ieruncă (Tetrastes bonasia), cânepar (Carduelis cannabina), sticlete (Carduelis carduelis), florinete (Carduelis chloris)[12], scatiu (Carduelis spinus), barză neagră (Ciconia nigra), șerpar (Circaetus gallicus), erete-vânăt (Circus cyaneus), erete-cenușiu (Circus pygargus), porumbel de scorbură (Columba oenas), cristei-de-câmp (Crex crex), cuc (Cuculus canorus), ciocănitoarea de grădină (Dendrocopos syriacus), ciocănitoare cu spate alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), presură bărboasă (Emberiza cirlus), presură de stuf (Emberiza schoeniclus), măcăleandru (Erithacus rubecula), șoim-de-iarnă (Falco columbarius), vânturel roșu (Falco tinnunculus), muscar (Ficedula parva), muscar-gulerat (Ficedula albicollis), muscar negru (Ficedula hypoleuca), cinteză (Fringilla coelebs), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), sfrâncioc mare (Lanius excubitor), grelușelul-de-tufiș (Locustella fluviatilis), forfecuță gălbuie (Loxia curvirostra), ciocârlie-de-pădure (Lullula arborea), filomelă (Luscinia luscinia), privighetoare (Luscinia megarhynchos), presură sură (Miliaria calandra), gaia neagră (Milvus migrans), codobatura albă (Motacilla alba), codobatura galbenă (Motacilla flava), grangur (Oriolus oriolus), ciuf-pitic (Otus scops), viespar (Pernis apivorus), codroș de munte (Phoenicurus ochruros), pitulice de munte (Phylloscopus collybita), pitulice sfârâitoare (Phylloscopus sibilatrix), pitulice-fluierătoare (Phylloscopus trochilus), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), corcodel-urechiat (Podiceps auritus), cristeț pestriț (Porzana porzana), brumăriță de pădure (Prunella modularis), mugurar (Pyrrhula pyrrhula), aușel sprâncenat (Regulus ignicapillus), turturică (Streptopelia turtur), mierlă (Turdus merula);

Reptile și amfibieni: șarpele lui Esculap (Elaphe longissima longissima), șarpele orb (Anguis fragilis), gușter (Lcerta viridis), năpârcă (Natrix tessellata), șarpele de alun (Coronella austriaca), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), șopârla de ziduri (Podarcis muralis), ivorașul-cu-burta-galbenă (Bombina variegata)[13], broasca-roșie-de-munte (Rana temporaria)[14], broască râioasă brună (Bufo bufo), broasca verde de pădure (Rana esculenta), broască râioasă verde (Bufo viridis), brotacul-verde-de-copac (Hyla arborea), sălămâzdră de uscat (Salamandra salamandra), tritonul de munte (Triturus alpestris);

Nevertebrate (fluturi, gândaci): albilița portocalie (Colias myrmidone), fluturele de noapte (Eriogaster catax), fluturele auriu (Euphydryas aurinia), fluturele-tigru (Callimorpha quadripunctaria), fluture purpuriu (Lycaena dispar), fluturele maturna (Euphydryas maturna), cosașul verde (Tettigonia viridissima), rădașcă (Lucanus cervus), gândacul de apă (Rhysodes sulcatus).

Floră[modificare | modificare sursă]

Pădurea Bogății este una din cele mai importante păduri de foioase din țară, cu o alcătuire predominantă de fag (Fagus sylvatica), în asociere cu gorun (Quercus petraea), carpen (Carpinus betulus), arin (Alnus glutinosa) și răchită (Salix L.).

La nivelul ierburilor vegetează mai multe plante rare (printre care unele protejate la nivel european prin aceeași Directivă CE 92/43 din 21 mai 1992[7])cu specii de: gențiană mov (Swertia perennis), churechi de munte (Ligularia sibirica), gușa-porumbelului (Silene nutans ssp. dubia), drețe (Callitriche palustris), bumburez (Schoenus nigricans), laleaua pestriță (Fritillaria meleagris), darie (Pedicularis sceptrum-carolinum); precum și specii boreale de ochii-broaștei (Primula farinosa) și coada-iepurelui (Sesleria coeruleans).

În apropierea cursurilor de apă și în zonele mlăștinoase sunt întâlnite elemente floristice cu specii de: iarbă-albastră (Molinia caerulea), trestioară (Calamagrostis nejglecta), ghințură (Gentiana pneumonanthe și Gentiana ciliata), roua cerului (Drossera angelica), otrățel de baltă (Utricularia vulgaris), sau Triaphorum latifolium

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află câteva obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, arii protejate); astfel:

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Bogății (general information); accesat la 14 aprilie 2015
  2. ^ Protectedplanet.net - Pădurea Bogata Site of Community Importance (Habitats Directive); accesat la 14 aprilie 2015
  3. ^ Siturile de importanţă comunitară din România - Localizare; accesat la 14 aprilie 2015
  4. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 14 aprilie 2015
  5. ^ Natura2000.mmediu.ro - Pădurea Bogăţii (sit de importanţă comunitară); accesat la 14 aprilie 2015
  6. ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Pădurea Bogății (sit de importanță comunitară); accesat la 14 aprilie 2015
  7. ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 14 aprilie 2015
  8. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Ursus arctos; accesat la 14 aprilie 2015
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Canis lupus; accesat la 14 aprilie 2015
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Sus scrofa; accesat la 14 aprilie 2015
  11. ^ Directiva Consiliului Europei nr.147 din 30 noiembrie 2009, privind conservarea păsărilor, accesat la 14 aprilie 2015
  12. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Carduelis chloris, accesat la 14 aprilie 2015
  13. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina variegata; accesat la 15 aprilie 2015
  14. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Rana temporaria; accesat la 15 aprilie 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]