Codru-Moma

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Codru-Moma
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Munții Codru-Moma
Munții Codru-Moma
Harta locului unde se află Codru-Moma Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Codru-Moma Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Arad county CoA.pngJudețul Arad
Actual Bihor county CoA.pngJudețul Bihor
 România
Cel mai apropiat orașMoneasa
Coordonate46°24′34″N 22°24′06″E / 46.40944°N 22.40167°E46.40944°N 22.40167°E / 46.40944; 22.40167 ()46°24′34″N 22°24′06″E / 46.40944°N 22.40167°E46.40944°N 22.40167°E / 46.40944; 22.40167 ()[1]
Suprafață24.650 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
AdministratorFundația Carpați
Cod SCI/SPAROSCI0042

Codru-Moma este un sit de importanță comunitară (SCI) desemnat în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Acesta este situat în vestul țării, pe teritoriile administrative ale județelor Arad și Bihor[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în extremitatea sud-estică a județului Bihor și cea nord-estică a județului Arad, în Munții Codru-Moma (grupare montană a Munților Apuseni ce aparțin lanțului muntos al Carpaților Occidentali) și este străbătută de drumul național DN76 care leagă municipiul Oradea de Deva[3].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[4] și se întinde pe o suprafață de 24.650 hectare[5].

Situl reprezintă o zonă montană (încadrată în regiune biogeografică continentală) ce adăpostește păduri de foioase cu specii arboricole de gorun (Quercus petraea) și fag (Fagus sylvatica), care vegetează în asociere cu stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus) și frasin (Fraxinus excelsior).

În arealul sitului (la nivelul ierburilor) sunt întâlnite mai multe specii floristice, printre care: drobiță (Genista tinctoria), sânziană (Galium verum), păius (Festuca heterophylla), ventrilică (Veronica officinalis), clopoțel (Campanula persicifolia), frăgurel (Potentilla micrantha), drob (Chamaecytisus hirsutus), toporași (Viola odorata) sau trifoi-mărunt (Medicago lupulina).

La baza desemnării sitului se află patru specii faunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[6] și aflate pe lista roșie a IUCN; printre trei mamifere cu specii de: urs brun (Ursus arctos)[7], lup cenușiu (Canis lupus)[8] și râs (Lynx lynx)[9], precum și un amfibian din specia Bombina veriegata[10], cunoscut sub denumirea populară de ivoraș-cu-burtă-galbenă.

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]