Confluența Jiu-Dunăre (sit SPA)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Confluența Jiu-Dunăre
Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)
RAMSAR-logo.gif
Zonă umedă de importanță internațională
Dunarea la Bechet 2.jpg
Dunărea la Bechet
Harta locului unde se află Confluența Jiu-Dunăre    Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)     Zonă umedă de importanță internațională
alt=Harta locului unde se află Confluența Jiu-Dunăre    Arie de Protecție Specială Avifaunistică (SPA)     Zonă umedă de importanță internațională
Localizarea sitului pe harta țării
Poziția Actual Dolj county CoA.png Județul Dolj
 România
Cel mai apropiat oraș Bechet
Coordonate Coordonate: 43°59′38″N 23°53′48″E / 43.99389°N 23.89667°E / 43.99389; 23.8966743°59′38″N 23°53′48″E / 43.99389°N 23.89667°E / 43.99389; 23.89667[1]
Suprafață 19.800 ha
Înființare 2007

Confluența Jiu-Dunăre este o zonă protejată (arie de protecție specială avifaunistică - SPA) situată în sudul țării, pe teritoriul administrativ al județului Dolj[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală întinsă pe o suprafață de 19.800 hectare[3] se află în partea sud-estică a județului Dolj (în Lunca Dunării din Câmpia Română la limita dintre Câmpia Băileștilor și Câmpia Romanaților) și este străbătută de drumul național DN55A, care leagă portul Bechet de Calafat[4].

Descriere[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată Arie de Protecție Specială Avifaunistică prin Hotărârea de Guvern nr. 1284 din 24 octombrie 2007 (privind declararea ariilor de protecție avifaunistică specială, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene: Natura 2000 în România)[5] iar începând din februarie 2013 situl este protejat ca zonă umedă de importanță internațională prin Convenția Ramsar[6].

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Aria protejată este încadrată în bioregiunea geografică continentală a Câmpiei Găvanu-Burdea, subunitate geomorfologică ce aparține zonei de silvostepă a Câmpiei Române. Acest areal natural (râuri, mlaștini, bălți, canale, turbării, pajiști, păduri de luncă, zăvoaie, livezi) asigură condiții de hrană, cuibărit și viețuire mai multor specii de păsări migratoare, de pasaj sau sedentare protejate prin lege[7].

La baza desemnării sitului se află mai multe specii avifaunistice enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 147/CE din 30 noiembrie 2009[8] și Directiva 79/409/CEE din 2 aprilie 1979[9] (privind conservarea păsărilor sălbatice); astfel: lăcar-de-lac (Acrocephalus scirpaceus), lăcar-de-mlaștină (Acrocephalus palustris) lăcar mare (Acrocephalus arundinaceus), pescăruș albastru (Alcedo atthis), rață sulițar (Anas acuta), rață pitică (Anas crecca), rață sunătoare (Bucephala clangula), rață fluierătoare (Anas penelope), rață mare (Anas platyrhynchos), rață cârâietoare (Anas querquedula), rață pestriță (Anas strepera), gâscă cenușie (Anser anser), gârliță mare (Anser albifrons), fâsă-de-câmp (Anthus campestris), fâsă-cu-gât-roșu (Anthus cervinus), fâsă de pădure (Anthus spinoletta), stârc cenușiu (Ardea cinerea), stârc roșu (Ardea purpurea), ciuf-de-pădure (Asio otus), rața roșie (Aythya nyroca) rață-cu-cap-castaniu (Aythya ferina), buhai de baltă (Botaurus stellaris), șorecar mare (Buteo rufinus), fugaci roșcat (Calidris ferruginea), fugaci pitic (Calidris temminckii), prundaș gulerat mic (Charadrius dubius), barză albă (Ciconia ciconia), barză neagră (Ciconia nigra), egretă mică (Egretta garzetta), egretă albă (Egretta alba), pelican creț (Pelecanus crispus), lopătar (Platalea leucorodia), chiră mică (Sterna albifrons), chiră comună (Sterna hirundo) sau nagâț (Vanellus vanellus)[10].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]