Pădurea Bârnova - Repedea

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Pădurea Bârnova - Repedea
Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Imagine din sit
Imagine din sit
Harta locului unde se află Pădurea Bârnova - Repedea Sit de Importanță Comunitară (SCI)
alt=Harta locului unde se află Pădurea Bârnova - Repedea Sit de Importanță Comunitară (SCI)
Localizarea sitului pe harta țării
PozițiaActual Iasi county CoA.png Județul Iași
 România
Cel mai apropiat orașIași
Coordonate47°01′27″N 27°38′50″E47°01′27″N 27°38′50″E[1]
Suprafață12.216 ha
BioregiuneContinentală
Înființare2007
Cod SCI/SPAROSCI0135

Pădurea Bârnova - Repedea este o zonă protejată (sit de importanță comunitară - SCI) situată în estul Moldovei, pe teritoriul județului Iași[2].

Localizare[modificare | modificare sursă]

Aria naturală se află în sud-estul județului Iași[3], pe teritoriile administrative ale comunelor Bârnova, Ciurea, Comarna, Dobrovăț, Grajduri, Mogoșești, Scânteia, Schitu Duca și Tomești; și pe cel al municipiului Iași[4]. Aceasta este străbătută de drumul național DN24 care leagă municipiul Vaslui de Iași[5].

Înființare[modificare | modificare sursă]

Zona a fost declarată sit de importanță comunitară prin Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România)[6] și se întinde pe o suprafață de 12.216 hectare[7]. Situl se suprapune ariei de protecție specială avifaunistică Pădurea Bârnova și include rezervațiile naturale: Locul fosilifer Dealul Repedea, Poiana cu Schit, Poieni - Cărbunăriei și Pădurea Pietrosu.

Situl reprezintă o arie naturală (păduri de foioase, păduri în tranziție, pășuni, pajiști, terenuri arabile, pâraie tributare văii Bârladului) încadrată în bioregiunea continentală a Podișului Central Moldovenesc; ce adăpostește și conservă o gamă diversă de floră spontană și faună sălbatică.

Biodiversitate[modificare | modificare sursă]

Aria naturală dispune de două tipuri de habitate naturale (Păduri de fag de tip Asperulo-Fagetum și Păduri dacice de stejar și carpen) ce asigură condiții de hrană și viețuire mai multor specii de mamifere mici, păsări și insecte și protejează elemente floristice rare.

La baza desemnării sitului se află câteva specii faunistice (mamifere, reptile, amfibieni, păsări, insecte); dintre care unele enumerate în anexa I-a a Directivei Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică)[8] sau aflate pe lista roșie a IUCN; astfel:

Mamifere cu specii de: popândău european (Spermophilus citellus), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii)[9], liliacul comun (Myotis myotis)[10], liliacul lui Brandt (Myotis brandtii), liliacul cu urechi mari (Myotis bechsteini), liliacul de apă (Myotis daubentonii), noptar cu mustăți (Myotis mystacinus), liliacul lui Natteri (Myotis nattereri), liliacul de seară (Nyctalus noctula), liliacul pitic (Pipistrellus pipistrellus), liliacul pitic al lui Nathusius (Pipistrellus nathusii), liliacul urecheat (Plecotus auritus), liliacul urecheat cenușiu (Plecotus austriacus);

Reptile și amfibieni: viperă (Vipera berus), șarpele orb (Anguis fragilis), șopârlă de câmp (Lacerta agilis), gușter (Lacerta viridis), buhaiul de baltă cu burta roșie (Bombina bombina)[11], brotacul verde de copac (Hyla arborea);

Păsări (migratoare, de pasaj, sedentare): șorecar mare (Buteo rufinus), șorecar încălțat (Buteo lagopus), șerpar (Circaetus gallicus), erete de stuf (Circus aeruginosus), erete vânăt (Circus cyaneus), erete cenușiu (Circus pygargus), cristei de câmp (Crex crex), caprimulg (Caprimulgus europaeus), dumbrăveancă (Coracias garrulus), ciocănitoare de stejar (Dendrocopos medius), ciocănitoare neagră (Dryocopus martius), ciocănitoare cu spatele alb (Dendrocopos leucotos), ciocănitoarea verzuie (Picus canus), presură de grădină (Emberiza hortulana), uliu porumbar (Accipiter gentilis), acvilă de munte (Aquila chrysaetos), acvilă țipătoare mică (Aquila pomarina), pescăruș albastru (Alcedo atthis)[12], bufniță (Bubo bubo), șoim de iarnă (Falco columbarius), șoim călător (Falco peregrinus), șoimul rândunelelor (Falco subbuteo), vânturel de seară (Falco vespertinus), vânturel roșu (Falco tinnunculus), acvilă pitică (Hieraaetus pennatus), sfrâncioc roșiatic (Lanius collurio), ciocârlia de pădure (Lullula arborea), sfrânciocul cu frunte neagră (Lanius minor), gaie roșie (Milvus milvus)[13];

Insecte (gândaci, cărăbuși, fluturi): croitorul (de fag) alpin (Rosalia alpina), croitorul cenușiu al stejarului (Morimus funereus), croitorul mare al stejarului (Cerambyx cerdo)[14], rădașcă (Lucanus cervus), cărăbuș (Carabus variolosus), cărăbuș cu corn (Bolbelasmus unicornis), gândac de apă (Rhysodes sulcatus) și două specii de fluturi: Callimorpha quadripunctaria (fluturele-tigru) și Gortyna borelii lunata.

Flora ariei naturale este una diversificată, alcătuită arbori, arbusti, ierburi și flori; printre care se află specii ocrotite prin aceeași Directivă a Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992[8]; astfel:

Arbori și arbusti cu specii de: fag (Fagus sylvatica), gorun (Quercus petraea), stejar (Quercus robur), carpen (Carpinus betulus), jugastru (Acer campestre), tei pucios (Tilia cordata), frasin (Fraxinus excelsior), tei argintiu (Tilia tomentosa), mesteacăn (Betula nana), cireș-păsăresc (Prunus avium), paltin de munte (Acer pseudoplatanus), alun (Corylus avellana), păducel (Crataegus monoghyna), corn (Cornus mas), sânger (Cornus sanguinea), salbă moale (Euonymus europaeus), lemn câinesc (Ligustrum vulgare), măceș (Rosa canina);

Flori și ierburi: papucul doamnei (Cypripedium calceolus), piciorul cocoșului (Ranunculus repens), ghiocel (Galanthus nivalis), piciorul caprei (Aegopodium podagraria), laptele câinelui (Euphorbia cyparissias), păștiță galbenă (Anemone ranunculoides), viorea (Scilla bifolia), piperul lupului (Asarum europaeum), plămânărică (Pulmonaria officinalis), leurdă (Allium ursinum), coada-calului (Equisetum arvense), dumbăț (Teucrium chamaedrys), pieptănăriță (Cynosorus cristatus), sulițică (Dorycnium herbaceum), iarba-câmpului (Agrostis stolinifera), iarba vântului (Nardus stricta) sau păiușuri din speciile Festuca stricta, Festuca ruoicola și Festuca valesiaca[15].

Căi de acces[modificare | modificare sursă]

Monumente și atracții turistice[modificare | modificare sursă]

În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, monumente de arhitectură, situri arheologice); astfel:

Biserica „Sfântul Gheorghe” a mănăstirii Bârnova

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Eunis.eea.europa.eu - Pădurea Bârnova - Repedea Site of Community Importance (Habitats Directive), general information; accesat la 4 aprilie 2015
  2. ^ Protectedplanet.net - Pădurea Bârnova - Repedea Site of Community Importance (Habitats Directive), geolocalizare; accesat la 4 aprilie 2015
  3. ^ Biodiversitate.mmediu.ro Pădurea Bârnova - Repedea (sit de importanță comunitară); accesat la 4 aprilie 2015
  4. ^ Localizarea siturilor de importanță comunitară din România (teritorii administrative); accesat la 4 aprilie 2015
  5. ^ Natura2000.eea.europa.eu - Pădurea Bârnova - Repedea (arie de protecție specială avifaunistică); accesat la 4 aprilie 2015
  6. ^ Ordinul Ministerului Mediului și Dezvoltării Durabile Nr.1964 din 13 decembrie 2007, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 98 și 98 bis din 7 februarie 2008, accesat la 4 aprilie 2015
  7. ^ Natura2000.mmediu.ro Pădurea Bârnova - Repedea (sit de importanță comunitară); accesat la 4 aprilie 2015
  8. ^ a b Directiva Consiliului European 92/43/CE din 21 mai 1992, privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică; accesat la 25 martie 2015
  9. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis blythii; accesat la 5 aprilie 2015
  10. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Myotis myotis; accesat la 5 aprilie 2015
  11. ^ The IUCN Red List of Threatened Species - Bombina Bombina; accesat la 5 aprilie 2015
  12. ^ - The IUCN Red List of Threatened Species - Alcedo atthis; accesat la 5 aprilie 2015
  13. ^ Biodiversitate.mmediu.ro - Pădurea Bârnova (arie de protecție specială avifaunistică); accesat la 5 aprilie 2015
  14. ^ Iucnredlist.org - The IUCN Red List of Threatened Species - Cerambyx cerdo; accesat la 05 octombrie 2013
  15. ^ Dev.adworks.ro - Info Natura 2000 - Pădurea Bârnova - Repedea (sit de importanță comunitară); accesat la 6 aprilie 2015

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]